Acesta este Alin Demle, întruchiparea penibilului absolut. Consilier local PSD – trecut și pe la PPDD.

Singurul consilier din istorie care cere „mai multă transparență la cheltuirea banilor proveniți din DONAȚII“ – în condițiile în care Demle nu a donat nici măcar o încurajare.

Din păcate, monumentul istoric nu a fost reabilitat nici până la această oră. Casa lui Iuliu Maniu, unul dintre cei mai prestigioși politicieni pe care i-a avut țara noastră, se află în continuare la mila publicului larg.

Deși au trecut 64 de ani de la dispariția sa, Iuliu Maniu a rămas un lider capabil să coaguleze în jurul său oameni și idei. Dovada sunt donațiile strânse și activitățile de voluntariat desfășurate. După doi ani de la demararea campaniei, timp în care oameni inimoși, ONG-uri, firme și diverse instituții au făcut importante sacrificii financiare, muncitorii au reușit să consolideze fundația și aproape toţi pereţii casei.  În urma inițiativei admirabile venite din partea PNȚCD Cluj, au fost demarate lucrările de împrejmuire cu gard a Casei și a mormintelor familiei Maniu.

Cu toate acestea, problemele financiare continuă să pună presiune pe proiect. Acoperișul se află într-o stare avansată de degradare și se poate prăbuși în orice clipă, banii strânşi din donaţii nu sunt suficienți, administrația locală se eschivează ori de câte ori problema Casei Memoriale este adusă în discuție, iar Ministerul Culturii nu a alocat fonduri.

Primarul Boncidai – absent nemotivat (de 25 de ani)

La invitația preotului Cristian Borz, pe 5 februarie am călătorit peste 4000 de kilometri pentru a participa la Șimleu Silvaniei la sfințirea memorialului „Iuliu Maniu – făuritor de țară“. Articolul despre comemorarea marelui om politic Iuliu Maniu la Șimleu Silvaniei și Sighetu Marmației poate fi citit aici.

Spre marea mea surprindere, de la ceremonie a lipsit însuși primarul comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba, cu care speram să discut personal despre cele 50 de scrisori pe care i le-am adresat, despre promisiunile nerespectate din ultimii ani și mai ales despre ultima găselniță: refuzul de a contribui la reabilitarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu” pentru că imobilul nu se află în patrimoniul comunei – merită menționat faptul că Primăria oraşului Şimleu Silvaniei nu s-a ascuns în spatele birocrației și a alocat suma de 15.000 RON deși imobilul nu se află în patrimoniul orașului. Primăria Pericei, care ar fi trebuit să fie primul donator al campaniei, se eschivează.

Surprinderea mea a fost cu atât mai mare cu cât domnul Boncidai participase la toate evenimentele culturale dedicate marelui om politic Iuliu Maniu. Inițial îmi era teamă că a pățit ceva. Apoi am realizat că 2017 nu este an electoral și că alegerile locale au trecut demult.

Recunosc că mai există două explicații care ar putea motiva absența domnului primar Boncidai: drumul extrem de lung și anevoios dintre Șimleu Silvaniei și Pericei (6 kilometri) sau bunul simț – cum să participi la sfințirea unui memorial într-o altă localitate, când tu nu ai contribuit cu nimic pentru reabilitarea Casei Memoriale Iuliu Maniu, imobil aflat pe raza comunei al cărei primar ești. Greu de zis care variantă este mai plauzibilă.

Comparație între Casa Memorială Iuliu Maniu și Casa Memorială Konrad Adenauer

Despre Iuliu Maniu pe scurt

• studii universitare la Cluj (Facultatea de Drept – 1891-1896), Budapesta și Viena, unde a devenit doctor în drept în anul 1896
• și-a început activitatea de avocat la Blaj
• debutează în activitatea politică încă din vremea studenţiei, devenind membru al Partidului Naţional Român în 1891, la vârsta de 18 ani
• a avut un rol important şi în acţiunea memorandiştilor din perioada 1892 – 1895: împreună cu Pompiliu Dan a redactat manifestul „Către poporul român din Ardeal şi Ţara Românească
• în 1897, la vârsta de numai 24 de ani, este ales în Comitetul de conducere al PNR
• a fost ales în 1906 deputat în Parlamentul din Budapesta
• a refuzat să semneze declaraţia cerută de guvernul de la Budapesta prin care se solicita intrarea României în război alături de Austro-Ungaria
• în iunie 1915 autorităţile maghiare au decis să fie încorporat în armata austro-ungară și trimis pe front
• a participat hotărâtor la pregătirea unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat
• a fost trimis la Viena pentru a negocia drepturile minorității române din Transilvania, înființând la 30 octombrie 1918 la Viena, Consiliul Național al Românilor din Transilvania
• pe 14 noiembrie 1918 a pus capăt negocierilor dintre CNR și Oszkar Jaszi, reprezentantul Budapestei, prin deciderea ruperii Transilvaniei de Austro-Ungaria, spre unire cu restul teritoriilor românești (Vechiul Regat).
• s-a numărat printre organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României
• pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind totodată și funcția de ministru de interne.
• la 9 august 1919 conferinţa Naţională a PNR l-a ales în funcţia de preşedinte al partidului pe Iuliu Maniu
• nu a recunoscut Constituția din 1923, afirmând că ar fi nulă de drept
• președinte al partidului Național Țărănesc (1926-1933 și 1937-1947)
• de trei ori prim-ministru al României între 1928 și 1933
• pe plan extern a colaborat cu lordul Rothermere, fervent susținător al revizuirii tratatului de la Trianon și a frontierelor româno-ungare
• deşi la început, din ambiţie politică, s-a numărat printre susţinătorii principelui Carol şi a revenirii acestuia pe tron, când noul rege a manifestat tendinţe autoritare împotriva principiilor democratice, nu a ezitat să se angajeze într-o nouă luptă de opoziţie.
• pe 25 noiembrie 1937 a fost încheiat Pactul de neagresiune electorală între Iuliu Maniu şi Corneliu Zelea Codreanu, căpitanul Mişcării Legionare, la care au aderat Gheorghe I. Brătianu şi Constantin Argetoianu.
• s-a opus în permanență guvernării autocratice a regelui Carol al II-lea, iar în particular înființării în 15 decembrie 1938 a Frontului Renașterii Naționale, o formațiune totalitară, care dădea startul unipartidismului român
• 15 decembrie 1938, Iuliu Maniu și alți cincizeci de membri importanți (ardeleni și bănățeni) ai Partidului Național Țărănesc, au prezentat regelui Carol al II-lea un memorandum: Patria de lux. Memorandul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu-Mare, Maramureș) prezentat M.S. Regelui Carol II în 15 decembrie 1938, în care este sever criticată dictatura regală și centralizarea excesivă a țării.
• după eșecul politicii lui Carol al II-lea și pierderile teritoriale din 1940, a refuzat colaborarea cu regimurile instalate după 6 septembrie 1940
• începând cu 1940, a fost un opozant al regimului lui Ion Antonescu
• a fost unul dintre artizanii loviturii de stat de la 23 august 1944
• după 23 august 1944 a luptat împotriva preluării țării de către comuniști
• s-a opus instalării guvernului Groza la 6 martie 1945, protestând mereu împotriva încălcării democrației
• a obținut, alături de PNȚ, o victorie zdrobitoare în alegerile din 19 noiembrie 1946, rezultate eliminate însă prin falsificarea alegerilor de comuniști.
• în urma înscenării de la Tămădău a fost arestat la 14 iulie 1947 de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947
• prin sentința dată la 11 noiembrie 1947, era condamnat la închisoare pe viață
• s-a stins din viață la 5 februarie 1953 la Sighet
• cadavrul său a fost aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea orașului Sighet.

Pe 5 februarie s-au împlinit 64 de ani de la dispariția marelui om politic Iuliu Maniu – simbolul democrației românești și adversar al dictaturilor de orice fel – și 54 de ani de la dispariția liderului țărănist Ion Mihalache.

Weekendul trecut am călătorit peste 4000 de kilometri pentru a fi prezent la Sighetu Marmației la comemorarea celui mai important om politic al secolului XX – Iuliu Maniu – și pentru a onora invitația preotului Cristian Borz de a participa la Șimleu Silvaniei la dezvelirea monumentului „Iuliu Maniu – făuritor de țară“.

Ședința festivă de la Sighet

Construim organizații, construim și reconstruim partide pentru a putea reconstrui țara. Dar nu suntem capabili să reabilităm casa unuia dintre cei mai mari oameni politici pe care i-a avut țara noastră. Este inacceptabil să nu facem tot ceea ce depinde de noi pentru a salva un monument istoric cu o valoare inestimabilă.

Nu mică mi-a fost mirarea când la finalul alocuțiunii mi-a fost atrasă atenția că omit să spun tot adevărul și că situația nu este atât de gravă: că de fapt Casa Memorială a primit bani anul trecut de la Ministerul Culturii, iar situația nu este atât de disperată din moment ce imobilul se află pe lista de reabilitare a Ministerului Culturii.

Recunosc, până sâmbătă am crezut că le-am auzit pe toate. Am mai auzit scuze, refuzuri, promisiuni… sâmbătă a fost pentru prima dată când am auzit un punct de vedere susținut cu argumente false.

Am spus-o la Sighet și doresc să fie clar pentru toată lumea: până la data și ora publicării acestui text, Casa Memorială Iuliu Maniu nu a primit bani de la Ministerul Culturii. Nici de la Ministerul Culturii și nici de la alte ministere. Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Sălaj a transmis în nenumărate rânduri prioritățile de restaurare ale județului. Rezultatul: județul Sălaj a primit în 2016 fix 0 RON pentru monumentele istorice. 0 RON. Zero!

Când am făcut prima donație în februarie 2015, Casa Memorială Iuliu Maniu se putea prăbuși în orice clipă. Pereții erau afectați de infiltrații, iar acoperișul era în totalitate degradat. Într-adevăr, după eforturi fantastice depuse de Preotul Cristian Borz și echipa sa de proiect, conacul a ajuns abia în luna noiembrie 2016 (!) să ocupe locul 10 în clasamentul publicat de Institutul Național al Patrimoniului (INP), însumând un punctaj de 153,4 puncte. Obiectivele evaluate de comisia Institutului Naţional al Patrimoniului au obținut valori cuprinse între 186 şi 68 de puncte.

Cele 30 de monumente istorice care apar pe lista publicată de INP sunt eligibile pentru finanțarea lucrărilor de restaurare, dacă fondurile Ministerului Culturii, alocate pentru anul 2017, vor suporta acest lucru.

Atenție: Casa Memorială ocupă în prezent locul 10 și va primi finanțare dacă fondurile alocate pentru anul 2017 vor suporta acest lucru”. Locul 10 nu reprezintă garanția unei finanțări!

Mulți uită că în ultimii 15 ani nu s-a scăpat nicio ocazie în a atrage atenţia asupra situaţiei grave în care se află Casa Memorială Iuliu Maniu:
– Clădirea este inclusă în lista de priorităţi pentru restaurare din anul 2010 până în prezent la Ministerul Culturii. În 7 ani nu s-a primit 1 RON;
– A fost inclusă în lista de priorităţi solicitată de Agenția de Dezvoltare Regională N-V pentru fonduri structurale 2014-2020;
– A fost inclusă în lista solicitată de OUB (Observatorul Urban Bucureşti) al UAR (Uniunea Arhitecţilor din România) şi apare pe site ca şi monument aflat în stare fizică foarte rea;
– S-a solicitat finanţare prin Compania Naţională de Investiţii, în cadrul Programului de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public;
– A fost depus un proiect la Ambasada Statelor Unite – Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale (AFCP) Ediția 2012;
– În 2014 s-au solicitat fonduri SEE.

Rezultatul este cunoscut: monumentul istoric suferă în tăcere și se stinge în fiecare zi.

Un număr foarte mare de oameni trăiesc cu impresia că datoria reabilitării Casei Memoriale revine Ministerului Culturii, motiv pentru care este perfect în regulă să stăm și să așteptăm ca miniștrii să rezolve toate problemele. Noi nu trebuie să facem nimic. Este problema instituțiilor, nu a noastră. Nu ne privește. Nu ne interesează.

Har Domnului, printre cei care au sesizat penibilul argumentului și nu au fost de acord cu aceast punct de vedere se numără și sute de donatori și voluntari. Mulți dintre angajații instituțiilor publice sălăjene au făcut un deosebit efort financiar pentru Casa Memorială Iuliu Maniu, răspunzând pozitiv apelului făcut de Instituția Prefectului Sălaj. Datorită implicării lor și a Preotului Cristian Borz, Casa Memorială Iuliu Maniu continuă să fie în picioare și astăzi. Rămâne de văzut pentru cât timp.

Un imobil de o asemenea valoare nu se restaurează cu promisiuni și discursuri lacrimogene.

Echipa de proiect are în continuare nevoie de susținere financiară pentru a începe lucrările la acoperiș. Având în vedere starea actuală şi vulnerabilitatea acoperişului, se impun intervenţii de primă urgenţă pentru a evita prăbuşirea acestuia.

Într-adevăr, este rușinos că un monument istoric de o asemenea valoare este lăsat în continuare la mila publicului larg. Mult mai rușinos este să privim cu seninătate cum conacul se prăbușește, așteptând minuni de la instituții și primari care nu s-au implicat niciodată în ultimii 27 de ani. Trebuie făcut tot posibilul pentru a păstra amintirea unuia dintre cei mai importanți oameni politici pe care i-a avut România.

Mulțumesc pe această cale:

• domnului Gheorghe Șiman care a facilitat intervenția mea
• singurului donator de la Sighet, domnului Radu Constantin Cioboată, care dintr-o pensie modestă a contribuit cu 50 RON pentru Casa Memorială Iuliu Maniu.

Șimleu Silvaniei

Duminică – 5 februarie – am avut onoarea să fiu invitat de preotul Cristian Borz la Șimleu Silvaniei pentru a asista la dezvelirea și sfințirea monumentului „Iuliu Maniu – făuritor de țară“. Îi mulțumesc pe această cale pentru invitație și pentru primirea deosebit de frumoasă.

Vremea și-a arătat respectul față de cea mai importantă personalitate politică a secolului trecut, ploaia deasă care s-a cernut toată dimineața deasupra orașului oprindu-se cu fix 15 minute înaintea începerii ceremoniei în aer liber.

Nu mă așteptam ca două dintre figurile marcante ale județului să lipsească de la acest eveniment istoric: Tiberiu Marc – Președintele Consiliului Județean și Primarul comunei Pericei, Boncidai Csaba.

Dintre toate absențele, cea a domnului Boncidai Csaba m-a întristat cel mai mult – mai ales că doream să discut cu corifeul Periceiului despre toate promisiunile neonorate făcute de domnia sa în problema reabilitării Casei Memoriale Iuliu Maniu. Recunosc, ar fi fost ciudat ca domnul Boncidai să participe la dezvelirea unui monument nou, aflat într-o altă localitate, în condițiile în care Casa Memorială Iuliu Maniu, monument istoric aflat pe raza comunei Pericei, se află în paragină fiind ignorată chiar și de administrația locală.

Evenimentul a fost organizat de către Primăria oraşului Şimleu Silvaniei, Parohia Greco-Catolică Bădăcin şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Şimleu Silvaniei, în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj, Biblioteca Judeţeană Sălaj, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, Centrul de Cultură şi Artă Sălaj şi postul „Radio Maria” din Oradea.

Activităţile au început cu Sfânta Liturghie şi Parastasul pentru familia Maniu, la Biserica Greco-Catolică „Sfânta Treime”. Apoi, în centrul oraşului, a fost dezvelit Monumentul celui mai important om politic al secolului XX de către sculptorul sibian Nicu Mihoc și primarul oraşului Şimleu Silvaniei, Septimiu Ţurcaş. După depunerea coroanelor de flori, la sediul Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică s-a desfăşurat un simpozion tematic sub coordonarea preotului Cristian Borz.

Alexandru Pugna, secretar de stat al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, a promis că se va ocupa împreună cu ministrul Ionuț Vulpescu pentru ca proiectul Casei Memoriale Iuliu Maniu să primească finanţare de la Minister.

Semnificația memorialului

„Statuia lui Iuliu Maniu evidențiază trăsăturile și expresivitatea pe care acesta le avea la vârsta de 45 de ani, în anul 1918. Conceptul lucrării este o poveste a personajului și a faptelor lui Iuliu Maniu. […] Toată construcția lucrării este în jurul personajului din mijloc, Iuliu Maniu, care este realizat din bronz și este așezat pe un jilț care subliniază statura lui de om de stat. Cât despre poziția mâinilor: mâna stângă strânsă înseamnă unitate, iar mâna dreaptă cu palma în jos înseamnă poziția liderului care conduce. Toată lucrarea stă pe un piedestal așezat în mijlocul unui luciu de apă care se revarsă peste conturul României Mari. Pe soleea care înconjoară conturul țării este un citat, un fragment din declarația de la 1918 a lui Iuliu Maniu. […] Pe jilțul personajului este o cergă țărănească pe care sunt motive tradiționale din Moldova, Țara Românească și Transilvania, ceea ce subliniază, pe de-o parte, faptul că la obârșie Iuliu Maniu provenea din rândul țărănimii și a evoluat până la postura de om de stat, pe de altă parte subliniază unitatea celor trei Provincii românești. Iuliu Maniu stă așezat pe un jilț din două motive: reprezentarea personajelor stând în picioare este de sorginte sovietică […] și faptul că personajul stând pe un jilț reprezintă demnitatea lui de om de stat” – sculptorul Nicu Mihoc.

Campania „Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu”

„Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu” este una dintre campaniile pe care le promovez și la care am contribuit în luna martie și luna decembrie. A fost demarată de preotul Cristian Borz, paroh al bisericii greco-catolice din Bădăcin și popularizată pe facebook, în presa scrisă și cea audio-vizuală.

În ultimii 15 ani nu s-a scăpat nicio ocazie în a atrage atenţia asupra situaţiei grave în care se află Casa Memorială Iuliu Maniu. Deși primarul comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba, spune că nu este convins de eficiența alocării de fonduri, mulți dintre noi nu am putut să ne resemnăm cu ideea că vom pierde o bucată din identitatea noastră națională: sute de donatori au sărit în ajutorul echipei de proiect dar, din păcate, banii strânși nu au fost suficienți pentru a reabilita întreaga casă.

În vara anului 2016 am trimis peste 100 de scrisori administrației locale și centrale, printre destinatari aflându-se primarul comunei Pericei – domnul Boncidai Csaba, președintele Consiliului Județean – domnul Traian Marc, prefectul județului Sălaj – Marin Nițu, primul-ministru Dacian Cioloș și președinte României – Klaus Iohannis. Am purtat numeroase discuții pe această temă cu diferiți directori, deputați, senatori și miniștri. Scuza oficială: nu există bani!

Reabilitarea conacului ar permite redeschiderea muzeului “Iuliu Maniu” și a unui centru cultural destinat tinerilor. Parohia greco-catolică derulează de 10 ani proiecte culturale cu tinerii. Reabilitând Casa Memorială Iuliu Maniu, tinerii vor putea studia și înțelege evenimentele istorice, vor ști să aprecieze la adevărata valoare sacrificiile celor care au scris cu propriul sânge istoria României.

Iuliu Maniu a fost unul dintre marii oameni politici pe care România i-a avut și este datoria noastră să lăsăm moștenire urmașilor această mică bucată de istorie.

Vă mulțumesc pentru suport!

Comparație între Casa Memorială Iuliu Maniu și Casa Memorială Konrad Adenauer

Despre Iuliu Maniu pe scurt

• a avut un rol important şi în acţiunea memorandiştilor din perioada 1892 – 1895: împreună cu Pompiliu Dan a redactat manifestul „Către poporul român din Ardeal şi Ţara Românească
• în 1897, la vârsta de numai 24 de ani, este ales în Comitetul de conducere al PNR
• a fost ales în 1906 deputat în Parlamentul din Budapesta
• a refuzat să semneze declaraţia cerută de guvernul de la Budapesta prin care se solicita intrarea României în război alături de Austro-Ungaria
• în iunie 1915 autorităţile maghiare au decis să fie încorporat în armata austro-ungară și trimis pe front
• a participat hotărâtor la pregătirea unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat
• a fost trimis la Viena pentru a negocia drepturile minorității române din Transilvania, înființând la 30 octombrie 1918 la Viena, Consiliul Național al Românilor din Transilvania
• pe 14 noiembrie 1918 a pus capăt negocierilor dintre CNR și Oszkar Jaszi, reprezentantul Budapestei, prin deciderea ruperii Transilvaniei de Austro-Ungaria, spre unire cu restul teritoriilor românești (Vechiul Regat).
• s-a numărat printre organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României
• pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind totodată și funcția de ministru de interne.
• la 9 august 1919 conferinţa Naţională a PNR l-a ales în funcţia de preşedinte al partidului pe Iuliu Maniu
• nu a recunoscut Constituția din 1923, afirmând că ar fi nulă de drept
• președinte al partidului Național Țărănesc (1926-1933 și 1937-1947)
• de trei ori prim-ministru al României între 1928 și 1933
• pe plan extern a colaborat cu lordul Rothermere, fervent susținător al revizuirii tratatului de la Trianon și a frontierelor româno-ungare
• deşi la început, din ambiţie politică, s-a numărat printre susţinătorii principelui Carol şi a revenirii acestuia pe tron, când noul rege a manifestat tendinţe autoritare împotriva principiilor democratice, nu a ezitat să se angajeze într-o nouă luptă de opoziţie.
• pe 25 noiembrie 1937 a fost încheiat Pactul de neagresiune electorală între Iuliu Maniu şi Corneliu Zelea Codreanu, căpitanul Mişcării Legionare, la care au aderat Gheorghe I. Brătianu şi Constantin Argetoianu.
• s-a opus în permanență guvernării autocratice a regelui Carol al II-lea, iar în particular înființării în 15 decembrie 1938 a Frontului Renașterii Naționale, o formațiune totalitară, care dădea startul unipartidismului român
• 15 decembrie 1938, Iuliu Maniu și alți cincizeci de membri importanți (ardeleni și bănățeni) ai Partidului Național Țărănesc, au prezentat regelui Carol al II-lea un memorandum: Patria de lux. Memorandul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu-Mare, Maramureș) prezentat M.S. Regelui Carol II în 15 decembrie 1938, în care este sever criticată dictatura regală și centralizarea excesivă a țării.
• după eșecul politicii lui Carol al II-lea și pierderile teritoriale din 1940, a refuzat colaborarea cu regimurile instalate după 6 septembrie 1940
• începând cu 1940, a fost un opozant al regimului lui Ion Antonescu
• a fost unul dintre artizanii loviturii de stat de la 23 august 1944
• după 23 august 1944 a luptat împotriva preluării țării de către comuniști
• s-a opus instalării guvernului Groza la 6 martie 1945, protestând mereu împotriva încălcării democrației
• a obținut, alături de PNȚ, o victorie zdrobitoare în alegerile din 19 noiembrie 1946, rezultate eliminate însă prin falsificarea alegerilor de comuniști.
• în urma înscenării de la Tămădău a fost arestat la 14 iulie 1947 de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947
• prin sentința dată la 11 noiembrie 1947, era condamnat la închisoare pe viață
• s-a stins din viață la 5 februarie 1953 la Sighet
• cadavrul său a fost aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea orașului Sighet.

Campania Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu împlinește peste câteva săptămâni doi ani. Din păcate, monumentul istoric nu a fost reabilitat nici până la această oră. Casa lui Iuliu Maniu, unul dintre cei mai prestigioși politicieni pe care i-a avut țara noastră, se află în continuare la mila publicului larg.

După doi ani de la demararea campaniei, timp în care oameni inimoși, ONG-uri, firme și diverse instituții au făcut importante sacrificii financiare, muncitorii au reușit să consolideze fundația și aproape toţi pereţii casei.  În urma inițiativei admirabile venite din partea PNȚCD Cluj, au fost demarate lucrările de împrejmuire cu gard a Casei și a mormintelor familiei Maniu. Cu toate acestea, problemele financiare continuă să pună presiune pe proiect. Acoperișul se află într-o stare avansată de degradare și se poate prăbuși în orice clipă, banii strânşi din donaţii nu sunt suficienți, iar statul nu a alocat niciun leu. Normal!

Colega mea Cristina Andrei scria cu două zile în urmă un articol excelent despre casa marelui om politic Ion Mihalache care a fost vândută printr-o casă de licitații contra sumei de aproximativ 135.000 euro. Ministerul Culturii a refuzat să-şi exercite dreptul de preempțiune asupra imobilului, monument istoric de grupă B, cu toate că prețul propus a fost modic: aproximativ 50.000 euro.

Citind articolul din postura cetățeanului amăgit cu promisiuni de diverși politicieni în problema Casei Memoriale Iuliu Maniu, am ajuns în situația surprinzătoare (chiar și pentru mine) de a admira atitudinea tranșantă a Ministerului Culturii care nu a mimat implicarea.

Vasile Dâncu și o implicare de fațadă

Consider că este datoria mea să fac publică o întâmplare din luna august 2016, întâmplare care m-a dezamăgit profund și mi-a demonstrat încă o dată că în anumite cercuri, amintirea și valorile lui Iuliu Maniu continuă să deranjeze.

Domnia sa se arăta dispus să se implice în căutarea unei soluții care să permită echipei de proiect reabilitarea Casei Memoriale Iuliu Maniu. Am făcut schimb de numere de telefon și a doua zi am discutat despre situația monumentului istoric.

Domnul Dâncu, foarte revoltat de situație și de stadiul halul în care ajunsese Casa Memorială Maniu, își exprima deschiderea în oferirea sprijinului necesar: găsirea unor surse de finanțare care să acopere în totalitate cheltuielile rămase. Percepția personală este că suma vehiculată nu l-a descurajat. Din contră.

Prioritate avea atunci – și are în continuare – acoperișul. Nefăcând parte din echipa de proiect și neavând nicio putere de decizie, i-am propus domnului vicepremier să discute detaliile financiare și tehnice direct cu echipa de proiect pentru a găsi o soluție optimă și rapidă, propunere pe care domnia sa a acceptat-o imediat, subliniind încă odată situația rușinoasă în care a ajuns casa celui mai important om politic al secolului XX: Iuliu Maniu.

Intermediez schimbul numerelor de telefon dintre domnul vicepremier și echipa de proiect, iar a doua zi aceștia îl contactează pe domnul Dâncu. Vorba lungă sărăcia omului: cum a răspuns Jimmy Hoffa, așa a mai răspuns și domnul vicepremier.

Degeaba am încercat să îl mai contactez pe domnul Dâncu, domnia sa a refuzat dialogul. Reabilitarea devenise subit neinteresantă.

E drept, Casa Memorială nu votează. Probabil efortul depus nu oferea suficientă vizibilitate în perspectiva campaniei electorale din decembrie, iar odată reabilitată, Casa Memorială Iuliu Maniu nu mai putea fi ștearsă de pe hartă – așa cum foarte mulți și-ar dori să o vadă. Cât timp va exista un punct de reper palpabil, moștenirea politică a lui Iuliu Maniu va continua să cizeleze caractere și creeze lideri care să ducă mai departe principiile promovate de Sfinxul de la Bădăcin, principii pe care nu le-a abandonat niciodată și pentru care a fost închis, schingiuit și ucis în penitenciarul de exterminare din Sighet. Principii pe care mulți politicieni ar vrea să nu le mai vadă în politică.

Deși au trecut aproape 64 de ani de la dispariția sa, Iuliu Maniu – simbolul democrației românești și adversar al dictaturilor de orice fel – continuă să fie un adversar incomod. Prezența Casei Memoriale deranjează. Tulbură.

Am preferat să nu mediatizez această ipocrizie înaintea campaniei electorale pentru a nu le da posibilitatea unora să își facă publicitate cu imaginea lui Iuliu Maniu.

Un lucru este cert: Liviu Dragnea poate să doarmă liniștit. Cele 10 miliarde de lei reprezentând „gaura“ din buget sigur nu au luat calea Bădăcinului

Donatorii și voluntarii care s-au implicat până acum în proiectul de reabilitare au știut că rezultatele nu se obțin ușor, iar istoria nu a fost scrisă de cei superficiali și nepăsători. Sunt convins că oamenii pentru care identitatea națională contează vor continua să se mobilizeze, iar echipa de proiect va strânge banii necesari pentru a reabilita Casa Memorială Iuliu Maniu.

PS: ca fapt divers, pe această pagină promovez transparența și dreptul la replică !

Campania „Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu”

„Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu” este una dintre campaniile pe care le promovez și la care am contribuit în luna martie și luna decembrie. A fost demarată de preotul Cristian Borz, paroh al bisericii greco-catolice din Bădăcin și popularizată pe facebook, în presa scrisă și cea audio-vizuală.

În ultimii 15 ani nu s-a scăpat nicio ocazie în a atrage atenţia asupra situaţiei grave în care se află Casa Memorială Iuliu Maniu. Deși primarul comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba, spune că nu este convins de eficiența alocării de fonduri, mulți dintre noi nu am putut să ne resemnăm cu ideea că vom pierde o bucată din identitatea noastră națională: sute de donatori au sărit în ajutorul echipei de proiect dar, din păcate, banii strânși nu au fost suficienți pentru a reabilita întreaga casă.

În vara anului 2016 am trimis peste 100 de scrisori administrației locale și centrale, printre destinatari aflându-se primarul comunei Pericei – domnul Boncidai Csaba, președintele Consiliului Județean – domnul Tiberiu Marc, prefectul județului Sălaj – Marin Nițu, primul-ministru Dacian Cioloș și președinte României – Klaus Iohannis. Aproape toate scrisorile pot fi citite în secțiunea Scrisori sau pe blogul meu. Am purtat numeroase discuții pe această temă cu diferiți directori, deputați, senatori și miniștri. Scuza oficială: nu există bani!

Reabilitarea conacului ar permite redeschiderea muzeului “Iuliu Maniu” și a unui centru cultural destinat tinerilor. Parohia greco-catolică derulează de 10 ani proiecte culturale cu tinerii. Reabilitând Casa Memorială Iuliu Maniu, tinerii vor putea studia și înțelege evenimentele istorice, vor ști să aprecieze la adevărata valoare sacrificiile celor care au scris cu propriul sânge istoria României.

Iuliu Maniu a fost unul dintre marii oameni politici pe care România i-a avut și este datoria noastră să lăsăm moștenire urmașilor această mică bucată de istorie.

Doritorii pot să sprijine acest proiect, donând în conturile de mai jos!

Vă mulțumesc pentru suport!

Comparație între Casa Memorială Iuliu Maniu și Casa Memorială Konrad Adenauer

Despre Iuliu Maniu pe scurt

• studii universitare la Cluj (Facultatea de Drept – 1891-1896), Budapesta și Viena, unde a devenit doctor în drept în anul 1896
• și-a început activitatea de avocat la Blaj
• debutează în activitatea politică încă din vremea studenţiei, devenind membru al Partidului Naţional Român în 1891, la vârsta de 18 ani
• a avut un rol important şi în acţiunea memorandiştilor din perioada 1892 – 1895: împreună cu Pompiliu Dan a redactat manifestul „Către poporul român din Ardeal şi Ţara Românească
• în 1897, la vârsta de numai 24 de ani, este ales în Comitetul de conducere al PNR
• a fost ales în 1906 deputat în Parlamentul din Budapesta
• a refuzat să semneze declaraţia cerută de guvernul de la Budapesta prin care se solicita intrarea României în război alături de Austro-Ungaria
• în iunie 1915 autorităţile maghiare au decis să fie încorporat în armata austro-ungară și trimis pe front
• a participat hotărâtor la pregătirea unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat
• a fost trimis la Viena pentru a negocia drepturile minorității române din Transilvania, înființând la 30 octombrie 1918 la Viena, Consiliul Național al Românilor din Transilvania
• pe 14 noiembrie 1918 a pus capăt negocierilor dintre CNR și Oszkar Jaszi, reprezentantul Budapestei, prin deciderea ruperii Transilvaniei de Austro-Ungaria, spre unire cu restul teritoriilor românești (Vechiul Regat).
• s-a numărat printre organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României
• pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind totodată și funcția de ministru de interne.
• la 9 august 1919 conferinţa Naţională a PNR l-a ales în funcţia de preşedinte al partidului pe Iuliu Maniu
• nu a recunoscut Constituția din 1923, afirmând că ar fi nulă de drept
• președinte al partidului Național Țărănesc (1926-1933 și 1937-1947)
• de trei ori prim-ministru al României între 1928 și 1933
• pe plan extern a colaborat cu lordul Rothermere, fervent susținător al revizuirii tratatului de la Trianon și a frontierelor româno-ungare
• deşi la început, din ambiţie politică, s-a numărat printre susţinătorii principelui Carol şi a revenirii acestuia pe tron, când noul rege a manifestat tendinţe autoritare împotriva principiilor democratice, nu a ezitat să se angajeze într-o nouă luptă de opoziţie.
• pe 25 noiembrie 1937 a fost încheiat Pactul de neagresiune electorală între Iuliu Maniu şi Corneliu Zelea Codreanu, căpitanul Mişcării Legionare, la care au aderat Gheorghe I. Brătianu şi Constantin Argetoianu.
• s-a opus în permanență guvernării autocratice a regelui Carol al II-lea, iar în particular înființării în 15 decembrie 1938 a Frontului Renașterii Naționale, o formațiune totalitară, care dădea startul unipartidismului român
• 15 decembrie 1938, Iuliu Maniu și alți cincizeci de membri importanți (ardeleni și bănățeni) ai Partidului Național Țărănesc, au prezentat regelui Carol al II-lea un memorandum: Patria de lux. Memorandul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu-Mare, Maramureș) prezentat M.S. Regelui Carol II în 15 decembrie 1938, în care este sever criticată dictatura regală și centralizarea excesivă a țării.
• după eșecul politicii lui Carol al II-lea și pierderile teritoriale din 1940, a refuzat colaborarea cu regimurile instalate după 6 septembrie 1940
• începând cu 1940, a fost un opozant al regimului lui Ion Antonescu
• a fost unul dintre artizanii loviturii de stat de la 23 august 1944
• după 23 august 1944 a luptat împotriva preluării țării de către comuniști
• s-a opus instalării guvernului Groza la 6 martie 1945, protestând mereu împotriva încălcării democrației
• a obținut, alături de PNȚ, o victorie zdrobitoare în alegerile din 19 noiembrie 1946, rezultate eliminate însă prin falsificarea alegerilor de comuniști.
• în urma înscenării de la Tămădău a fost arestat la 14 iulie 1947 de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947
• prin sentința dată la 11 noiembrie 1947, era condamnat la închisoare pe viață
• s-a stins din viață la 5 februarie 1953 la Sighet
• cadavrul său a fost aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea orașului Sighet.

Amânările repetate ale Consiliului Județean Sălaj, refuzul de a acorda sprijin financiar pentru Casa Memorială Iuliu Maniu și blocarea depunerii unei noi cereri până în 2017 au fost principalele motive care m-au determinat să-i adresez domnului Tiberiu Marc – președintele Consiliului Județean Sălaj și al organizației județene PSD Sălaj – o scrisoare deschisă.

Era începutul lunii iulie, iar eu trimisesem deja peste 70 de scrisori domnului Președinte Klaus Iohannis, domnului Boncidai Csaba – Primarul UDMR al comunei Pericei și domnului Dacian Cioloș – Prim Ministru al României.

După aproape două luni, am primit răspunsul mult așteptat din partea domnului Tiberiu Marc. Deși nu mă așteptam la alt răspuns, m-a deranjat atitudinea sfidătoare – tipică instituțiilor de astăzi. Despre o atitudine proactivă, orientată pe rezolvarea provocărilor și găsirea de soluții nu poate fi (încă) vorba în România anului 2016.

Doar o vorbă să-ți mai spun despre domnul Tiberiu Marc

Dacă scădem voturile PSD (12 la număr) din cele 21 de voturi obținute de domnul Marc, observăm că 9 consilieri din cei 10 PNL, 7 UDMR și 2 UNPR au votat pentru domnul Marc. Vă las pe Dumneavoastră să faceți calculele.

Poate așa se explică și nepăsarea confortabilă a primarului comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba (UDMR, desigur), care afirma în luna martie a.c. într-un un interviu că „nu fondurile sunt problema” – dânsul nu este convins de eficienţa unei astfel de alocări și că „dacă va fi cazul, banii (cei 20.000 de lei – n.a.) pot fi alocaţi foarte repede pentru lucrări. Dacă nu, pentru proiect”. Domnul Csaba nu s-a implicat activ și nu a contribuit financiar în proiectul de reabilitare nici până la această oră.

Ca orice politician, domnul Marc nu a fost ocolit de răutatea celor care doreau să îl vadă ieșit de pe scena politică. Ziarului Adevărul publica pe 16 decembrie 2010 un articol (merită citit !) despre procesul câștigat de Tiberiu Marc cu CNSAS, domnul Marc susținând că nu a făcut poliție politică în ciuda faptului că a fost ofițer de Securitate – între 1987-1989 având gradul de locotenent-major în cadrul Inspectoratului Judeţean Sălaj – Serviciul 2 al Securităţii.

În altă ordine de idei, conform informațiilor publicate de ziarul Graiul Sălajului pe 22 iulie 2016, PSD Sălaj a avut în anul 2015 venituri totale de 6.327.682 lei din care 44.354 de lei au fost obținuți din cotizațiile membrilor de partid, iar 7.797 lei au fost catalogați drept alte venituri. Iată cum veniturile se pot rotunji cu aproape 8.000 lei dacă destinele organizației sunt conduse de un om valoros și capabil care poate să atragă finanțări. Păcat că nu se pot găsi astfel de finanțări si pentru alte proiecte de interes public!

Vă prezint răspunsul Președintelui Consiliului Județean Sălaj și răspunsul meu.

Răspunsul meu pentru domnul Tiberiu Marc – Președintele Consiliuliu Județean Sălaj

Către: Dl. Tiberiu MARC – Președinte al Consiliului Județean Sălaj

Subiect: Petiția numărul 10036/13.07.2016 privind finanțarea reabilitării Casei Memoriale luliu Maniu din Bădăcin

Stimate domnule Președinte,

Vă mulțumesc frumos pentru răspunsul Dumneavoastră în ceea ce privește scrisoare pe care v-am adresat-o.

Trebuie să recunosc că anticipam un astfel de răspuns neorientat spre rezolvarea problemelor. Este foarte ușor să dăm vina pe alții sau să ne ascundem cu lașitate în spatele unor norme sau hotărâri guvernamentale. Este mult, mult mai greu să dezbatem problemele și să găsim soluții. Puțini – prea puțini – politicieni sunt dispuși să meargă pe acest drum. Indiferent de județ, politicienii interpretează partituri similare. Privind lucrurile din această perspectivă, nepăsarea și dezinteresul Dumneavoastră față de situația disperată în care s-a aflat și se află Casa Memorială Iuliu Maniu, monument istoric memorial, înscris în Lista monumentelor istorice cu codul SJ-II-m-B-05012, sunt strigătoare la cer.

Nu cred că va mai trece mult timp până când veți afirma că singurul vinovat pentru toate aceste probleme este chiar Iuliu Maniu!

Dacă Iuliu Maniu ar fi fugit de responsabilitate și nu și-ar fi dedicat viața emancipării românilor din Ardeal şi îndeplinirii idealului de unitate naţională, sunt convins că nu ar fi fost trimis din răzbunare pe front, nu ar fi fost nevoit să trăiască cu o tijă de metal în picior (după rana din Primul Război Mondial – știți bine că Iuliu Maniu nu a acceptat să semneze declaraţia cerută de guvernul de la Budapesta prin care se solicita intrarea României în război alături de Austro-Ungaria şi a refuzat categoric să-şi pună semnătura pe o declaraţie de fidelitate faţă de Regatul Ungariei. În aceste condiţii, în luna mai 1915, Iuliu Maniu a fost recrutat la Aiud şi încorporat în armata austro-ungară. Aceasta era o răzbunare personală a primului-ministru austro-ungar, Tisza István, deoarece, în calitate de jurist-consult al Mitropoliei de la Blaj, Iuliu Maniu era scutit de la efectuarea serviciului militar. Maniu, având deja 42 de ani, depăşise oricum şi vârsta maximă de recrutare (40 de ani). El figura, de altfel, în tabelul cu funcţionarii ce urmau a fi scutiţi de serviciul militar care fusese întocmit de către mitropolitul Victor Mihaly. Însă, la ordinul expres al contelui Tisza, care i-a cerut ministrului Cultelor, Jankovics, să expedieze urgent o telegramă Mitropoliei de Blaj, Iuliu Maniu nu a beneficiat de această scutire şi a plecat pe front), nu ar fi fost trimis la Viena pentru a negocia drepturile minorității române din Transilvania, nu ar fi pus capăt negocierilor dintre CNR și Oszkar Jaszi, reprezentantul Budapestei, prin deciderea ruperii Transilvaniei de Austro-Ungaria, spre unire cu restul teritoriilor românești din Vechiul Regat, nu s-ar fi opus recunoașterii Constituției din 1923, nu ar fi fost judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947, orchestrat de câtre autoritățile comuniste, nu ar fi fost supus unui regim de exterminare în cea mai nordică închisoare a României, nu ar fi murit în temniță  după o lungă şi grea suferinţă și nici nu ar fi fost aruncat într-o groapă comună (încă) neidentificată.

În ultimii 15 ani, echipa de proiect condusă de preotul Cristian Borz nu a scăpat nicio ocazie ca să atragă atenţia asupra situaţiei grave în care se află Casa Memorială Iuliu Maniu. Au trecut așadar 15 ani de când administrațiile locale și centrale ignoră complet conacul. Nimeni nu se poate îndoi de competențele Dumneavoastră și ale domnului Primar Boncidai Csaba atunci când vine vorba despre obținerea de fonduri. Tocmai de aceea îmi este foarte greu să înțeleg de ce timp de 16 ani, doi politicieni competenți și devotați comunității nu au reușit să își concentreze eforturile pentru a atrage alte finanțări și pentru Casa Memorială Iuliu Maniu din Bădăcin. Un mister!

Primăria Pericei a obținut în ultimii 16 ani finanțări consistente pentru proiectele comunei – atât cu bani europeni cât și cu bani de la Guvern. Menționez doar câteva realizări:

• în anul 2000, cu 7 ani înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Banca Mondială a finanțat reabilitarea a 10 kilometri de drumuri comunale, rigole și șanțuri de scurgere a apei.
• în anul 2007 s-au modernizat toate drumurile comunale. S-au reabilitat două cămine culturale – Pericei și Bădăcin – și s-a construit un after-school în Pericei. Valoarea proiectelor a fost de 2,5 milioane de euro.
• comuna are și un centru de informare turistică în satul Sici. Primăria a primit bani și de la Guvernul României, bani cu care s-a realizat canalizarea în satul Pericei și s-a alimentat cu apă satul Pericei.
• primăria Pericei a câștigat un proiect de la Fondul de Mediu pentru amenajarea Văii Crasnei prin construirea unui parc.

Cu toate acestea, ori de câte ori a venit vorba despre Casa Memorială Iuliu Maniu, entuziasmul, energia și bunăvoința Primăriei Pericei au dispărut. Mai mult, primăria a trecut proprietatea privată în domeniul statului și mai apoi a concesionat-o pe 99 de ani “Inspectoratului de stat teritorial pentru handicapaţi Sălaj”. Primarul comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba chiar afirma în luna martie într-un interviu că „nu fondurile sunt problema” – dânsul nu este convins de eficienţa unei astfel de alocări și că „dacă va fi cazul, banii (cei 20.000 de lei – n.a.) pot fi alocaţi foarte repede pentru lucrări. Dacă nu, pentru proiect.” Ce mai poate fi de zis?

La Pericei se întâmplau lucruri interesante și în 2011. Da, mă refer la sălăjeanul care acuza Primăria Pericei de discriminare după ce a fost pus în faţa unui test de limbă maghiară în cadrul concursului pentru ocuparea postului de secretar al Primăriei Pericei. Aceste lucruri se întâmplă în ciuda faptului că UDMR este un partener loial pentru PSD Sălaj.

Vă readuc aminte, domnule președinte, că mulți dintre angajații instituțiilor publice sălăjene au făcut un deosebit efort financiar pentru Casa Memorială Iuliu Maniu, răspunzând pozitiv apelului făcut de Instituția Prefectului Sălaj. Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Sălaj a transmis în nenumărate rânduri prioritățile de restaurare ale județului. Este inexplicabil de ce județul Sălaj a fost ignorat de fiecare dată. Deși sunteți președintele CJ Sălaj de foarte mult timp, nu ați avut nicio inițiativă pentru a salva Casa Memorială Iuliu Maniu. Mai mult, nici nu v-ați dat interesul să promovați campania de strângere de fonduri demarată de preotul Cristian Borz. Nu înțeleg nepăsarea Dumneavostră în condițiile în care consolidarea şi reabilitarea casei ar permite redeschiderea muzeului „Iuliu Maniu“ şi a unui centru cultural destinat tinerilor.

Spre deosebire de Dumneavoastră, preotul Cristian Borz nu s-a ascuns în spatele problemelor birocratice și împreună cu echipa de proiect a făcut mai multe pentru Casa Memorială Iuliu Maniu din Bădăcin decât toate autorităţile în ultimii 15 ani. În limita posibilităților și cu resurse materiale limitate, a reușit să țină casa în picioare.

Lăsând la o parte problema finanțării din bani publici, dați-mi voie să vă pun câteva întrebări. Dacă sunteți cu adevărat preocupat și interesat de starea în care se află Casa Memorială Iuliu Maniu precum și de potențialul său turistic:

• de ce nu promovați campania de strângere de fonduri demarată de preotul Borz?
• de ce nu ați făcut o donație (ca persoană fizică)?
• de ce nu ați căutat donatori?
• câte formulare 230 pentru donarea celor 2% din impozitul pe profit ați strâns până acum?
• la mijlocul lunii aprilie, militarii artileriști din batalionul 315 „Simion Bărnuțiu“ au donat sânge, iar cu tichetele de masă primite au cumpărat alimente necesare muncitorilor care lucrau la reabilitarea Casei Memoriale Iuliu Maniu din Bădăcin. Ce făceați Dumneavoastră în timp ce militarii din Șimleu Silvaniei își dădeau sângele (la propriu) pentru a salva o bucată importantă din istoria țării?
• care a fost contribuția Dumneavoastră până acum în această campanie?

Aștept cu nerăbdare un răspuns din partea Dumneavoastră la întrebările de mai sus.

Vă garantez că nimeni nu va fugi cu Casa Memorială Iuliu Maniu în spate, domnule președinte. Nici eu și nici ceilalți donatori nu o luăm cu noi în mormânt. Înainte de a fi un monument istoric care a adus și va aduce valoare comunității, Casa Memorială este mai întâi un simbol național. Un simbol pentru care au suferit și au murit sute de mii de oameni. Vreau să văd, domnule președinte, că vă pasă de comunitate și de istoria României. Sau măcar de comunitate!

Același sistem care l-a condamnat pe Iuliu Maniu continuă să se ascundă în spatele unor norme create și întreținute chiar de sistem. Nu pot să nu îmi exprim dezamăgirea cu privire la această complicitate tacită (din punctul meu de vedere, o complicitate politică), complicitate care are ca unic scop ștergerea oricărei urme ce amintește de Iuliu Maniu. Nu îmi explic neimplicarea, dezinteresul și răutatea administrațiilor care ar putea oricând să se implice în proiectul demarat de preotul Borz. În loc să ne concentrăm eforturile pentru găsirea unei soluții, preferăm să ne învârtim într-un cerc vicios.

Am convingerea că împreună putem găsi o soluție la problemele cu care se confruntă echipa de proiect și cred că pentru a ne concentra eforturile este nevoie de organizarea unei mese rotunde la care să fie invitați preotul Cristian Borz, reprezentanții Instituţiei Prefectului Sălaj, reprezentanții Consiliului Județean Sălaj, reprezentanții Primăriei Pericei, reprezentanții Direcţiei Judeţeane pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj, cei ai Centrului pentru copii cu handicap sever Bădăcin și ONG-urie/asociațiile implicate în proiect. Pe domnul Prefect Nițu l-am invitat deja la această masă rotundă și aștept un răspuns din partea domniei sale. Dumneavoastră ați fi dispus să luați parte la o asemenea discuție?

Casa unuia dintre cei mai prestigioși politicieni pe care i-a avut țara noastră, a ajuns la mila publicului larg, domnule președinte. Dacă odioasa dictatură nu ar fi distrus în pușcăriile comuniste elitele românești și simbolurile democrației, testamentul marelui om politic Iuliu Maniu ar fi fost respectat și Casa Memorială nu ar fi ajuns niciodată în acest stadiu. Iar dacă administrația locală și centrală nu ar fi făcut tot posibilul pentru ca acest monument istoric să fie distrus, reabilitarea ar fi costat mai puțin.

După o viață de luptă în slujba neamului românesc, marele om politic Iuliu Maniu, făuritor al Unirii, merită un spaţiu muzeal la el acasă.

Aştept cu interes punctele Dumneavoastră de vedere față de întrebările de mai sus și un răspuns privind participarea la o masă rotundă împreună cu preotul Cristian Borz, reprezentanții Instituţiei Prefectului Sălaj, reprezentanții Consiliului Județean Sălaj, reprezentanții Primăriei Pericei, reprezentanții Direcţiei Judeţeane pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj, cei ai Centrului pentru copii cu handicap sever Bădăcin și ONG-urie/asociațiile implicate în proiect.

Comunismul a distrus destine, a ucis elite, a rescris istoria după bunul plac și a demolat scara valorilor… Câțiva dintre noi am început deja să reconstruim ceea ce comunismul a distrus, contribuind la restaurarea Casei Memoriale Iuliu Maniu. Pe Dumneavoastră ce vă împiedică să vă faceți datoria față de istorie și față de comunitate?

Cu deosebită considerație,

 Ing. Marius ANDREI

La București am avut o discuție foarte constructivă cu domnul Ştefan Bâlici, directorul INP, și am văzut că cel puțin din partea dânsului există toată deschiderea și disponibilitatea de a ne ajuta, însă nu ne-a garantat nimic deoarece, mai întâi, trebuie să apară noile norme de aplicare, apoi va exista o comisie care va analiza importanța monumentului și starea în care se află. Vestea tristă este ca bugetul INP se va diminua. Totuși, în cazul în care proiectul nostru va fi eligibil, nu vor intra în calcul datoriile acumulate până acum, ci se vor achita lucrările care urmează să se execute. După ce în luna august vor apărea noile norme, dosarul nostru va fi analizat”

– Pr. Cristian Borz

Comparație între Casa Memorială Iuliu Maniu și Casa Memorială Konrad Adenauer

Despre Iuliu Maniu pe scurt

• studii universitare la Cluj (Facultatea de Drept – 1891-1896), Budapesta și Viena, unde a devenit doctor în drept în anul 1896
• și-a început activitatea de avocat la Blaj
• debutează în activitatea politică încă din vremea studenţiei, devenind membru al Partidului Naţional Român în 1891, la vârsta de 18 ani
• a avut un rol important şi în acţiunea memorandiştilor din perioada 1892 – 1895: împreună cu Pompiliu Dan a redactat manifestul „Către poporul român din Ardeal şi Ţara Românească
• în 1897, la vârsta de numai 24 de ani, este ales în Comitetul de conducere al PNR
• a fost ales în 1906 deputat în Parlamentul din Budapesta
• a refuzat să semneze declaraţia cerută de guvernul de la Budapesta prin care se solicita intrarea României în război alături de Austro-Ungaria
• în iunie 1915 autorităţile maghiare au decis să fie încorporat în armata austro-ungară și trimis pe front
• a participat hotărâtor la pregătirea unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat
• a fost trimis la Viena pentru a negocia drepturile minorității române din Transilvania, înființând la 30 octombrie 1918 la Viena, Consiliul Național al Românilor din Transilvania
• pe 14 noiembrie 1918 a pus capăt negocierilor dintre CNR și Oszkar Jaszi, reprezentantul Budapestei, prin deciderea ruperii Transilvaniei de Austro-Ungaria, spre unire cu restul teritoriilor românești (Vechiul Regat).
• s-a numărat printre organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României
• pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind totodată și funcția de ministru de interne.
• la 9 august 1919 conferinţa Naţională a PNR l-a ales în funcţia de preşedinte al partidului pe Iuliu Maniu
• nu a recunoscut Constituția din 1923, afirmând că ar fi nulă de drept
• președinte al partidului Național Țărănesc (1926-1933 și 1937-1947)
• de trei ori prim-ministru al României între 1928 și 1933
• pe plan extern a colaborat cu lordul Rothermere, fervent susținător al revizuirii tratatului de la Trianon și a frontierelor româno-ungare
• deşi la început, din ambiţie politică, s-a numărat printre susţinătorii principelui Carol şi a revenirii acestuia pe tron, când noul rege a manifestat tendinţe autoritare împotriva principiilor democratice, nu a ezitat să se angajeze într-o nouă luptă de opoziţie.
• pe 25 noiembrie 1937 a fost încheiat Pactul de neagresiune electorală între Iuliu Maniu şi Corneliu Zelea Codreanu, căpitanul Mişcării Legionare, la care au aderat Gheorghe I. Brătianu şi Constantin Argetoianu.
• s-a opus în permanență guvernării autocratice a regelui Carol al II-lea, iar în particular înființării în 15 decembrie 1938 a Frontului Renașterii Naționale, o formațiune totalitară, care dădea startul unipartidismului român
• 15 decembrie 1938, Iuliu Maniu și alți cincizeci de membri importanți (ardeleni și bănățeni) ai Partidului Național Țărănesc, au prezentat regelui Carol al II-lea un memorandum: Patria de lux. Memorandul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu-Mare, Maramureș) prezentat M.S. Regelui Carol II în 15 decembrie 1938, în care este sever criticată dictatura regală și centralizarea excesivă a țării.
• după eșecul politicii lui Carol al II-lea și pierderile teritoriale din 1940, a refuzat colaborarea cu regimurile instalate după 6 septembrie 1940
• începând cu 1940, a fost un opozant al regimului lui Ion Antonescu
• a fost unul dintre artizanii loviturii de stat de la 23 august 1944
• după 23 august 1944 a luptat împotriva preluării țării de către comuniști
• s-a opus instalării guvernului Groza la 6 martie 1945, protestând mereu împotriva încălcării democrației
• a obținut, alături de PNȚ, o victorie zdrobitoare în alegerile din 19 noiembrie 1946, rezultate eliminate însă prin falsificarea alegerilor de comuniști.
• în urma înscenării de la Tămădău a fost arestat la 14 iulie 1947 de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947
• prin sentința dată la 11 noiembrie 1947, era condamnat la închisoare pe viață
• s-a stins din viață la 5 februarie 1953 la Sighet
• cadavrul său a fost aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea orașului Sighet.

Astăzi am primit răspunsul Instituţiei Prefectului Sălaj la petiţia pe care am adresat-o Secretariatului General al Guvernului României pe data de 21 iunie, cu privire la finanţarea lucrărilor de reabilitare a Casei Memoriale Iuliu Maniu din Bădăcin.

Într-un articol precedent anticipam răspunsul Prefectului Sălaj, după ce Consiliului Județean Sălaj a blocat depunerea unei noi cereri de finanțare până în 2017, Institutul Național al Patrimoniului nu a alocat fonduri pentru reabilitarea imobilului, iar primarul comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba, afirma în luna martie într-un interviu că „nu fondurile sunt problema” – dânsul nu este convins de eficienţa unei astfel de alocări și că „dacă va fi cazul, banii (cei 20.000 de lei – n.a.) pot fi alocaţi foarte repede pentru lucrări. Dacă nu, pentru proiect.”

Am găsit și câteva omisiuni în expunerea făcută de Instituţia Prefectului Sălaj. Omisiunile și inexactitățile pot influența persoanele care nu cunosc prea multe detalii despre Iuliu Maniu și despre situația juridică a imobilului. Mi-am permis să fac o scurtă trecere în revista a situației juridice.

Nu este exclus ca, în cele din urmă, instituțiile să afirme că singura vinovată pentru toate aceste probleme este chiar familia Maniu!

Vă prezint răspunsul Instituţiei Prefectului Sălaj și răspunsul meu.

Răspunsul meu pentru Instituţia Prefectului Sălaj

Către: Dl. Prefect Marin NIȚU

Subiect: Petiție privind finanțarea reabilitării Casei Memoriale luliu Maniu 15C/1921/p/14.07.2016

Stimate domnule Prefect,

vă mulțumesc frumos pentru răspunsul Dumneavoastră în ceea ce privește petiția trimisă de mine Secretariatului General al Guvernului.

În mare, anticipam răspunsul. Mai ales după ce Consiliului Județean Sălaj a blocat depunerea unei noi cereri de finanțare până în 2017, Institutul Național al Patrimoniului nu a alocat fonduri pentru reabilitarea imobilului, iar primarul comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba, afirma în luna martie într-un interviu că „nu fondurile sunt problema” – dânsul nu este convins de eficienţa unei astfel de alocări și că „dacă va fi cazul, banii (cei 20.000 de lei – n.a.) pot fi alocaţi foarte repede pentru lucrări. Dacă nu, pentru proiect.”

Începând cu data de 23 mai a.c. am trimis în fiecare zi câte o scrisoare domnului Președinte Klaus Iohannis și primarului comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba. Am mai trimis scrisori și domnului Tiberiu Marc, președintele Consiliului Județean Sălaj și Primului-Ministru al României, domnul Dacian Cioloș. Pe data de 11 iulie, după 102 scrisori trimise, am decis să întrerup temporar demersul până la 1 Septembrie.

Același sistem care l-a condamnat pe Iuliu Maniu continuă să se ascundă în spatele unor norme create și întreținute chiar de sistem. Cunosc prea bine aceste mecanisme. Familia mea a avut „deosebita plăcere” de a se lupta cu ele. Nu pot să nu îmi exprim dezamăgirea cu privire la această complicitate tacită (din punctul meu de vedere, o complicitate politică), complicitate care are ca unic scop ștergerea oricărei urme ce amintește de Iuliu Maniu. Nu îmi explic neimplicarea, dezinteresul și răutatea administrațiilor care ar putea oricând să se implice în proiectul demarat de preotul Borz. În loc să ne concentrăm eforturile pentru găsirea unei soluții, preferăm să ne învârtim într-un cerc vicios. Nu este exclus ca, în cele din urmă, instituțiile să afirme că singura vinovată pentru toate aceste probleme este chiar familia Maniu!

Cred că pentru a ne concentra eforturile este nevoie de organizarea unei mese rotunde la care să fie invitați preotul Cristian Borz, reprezentanții Instituţiei Prefectului Sălaj, reprezentanții Consiliului Județean Sălaj, reprezentanții Primăriei Pericei, reprezentanții Direcţiei Judeţeane pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj, cei ai Centrului pentru copii cu handicap sever Bădăcin și ONG-urie/asociațiile implicate în proiect. Ați fi dispus să luați parte la o asemenea discuție?

Sunt conștient că în instituțiile statului există și oameni care își doresc să facă o schimbare în bine și sunt convins că birocrația și normele pot adesea reprezenta o piedică serioasă în acest sens – au demonstrat-o angajații instituțiilor publice sălăjene care au făcut un deosebit efort financiar răspunzând pozitiv apelului făcut de Instituția Prefectului Sălaj. Vă felicit pentru inițiativă și le mulțumesc tuturor celor care au făcut un efort pentru Casa Memorială Iuliu Maniu.

O mare parte din răspunsul Dumneavoastră îl constituie prezentarea situației imobilului și rezultatul campaniei demarate de preotul Borz. Fiind primul donator al campaniei – în februarie 2015 contribuiam pentru prima dată – sunt la curent cu toate activitățile. Am găsit câteva omisiuni în expunerea făcută de Dumneavoastră. Omisiunile și inexactitățile pot influența persoanele care nu cunosc prea multe detalii despre Iuliu Maniu și despre situația juridică a imobilului. Îmi permit să fac o scurtă trecere în revista a situației juridice:

Iuliu Maniu a lăsat prin ultimul său Testament din 1941 făcut la Braşov, întreaga sa avere Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică din Oradea. Curtea Supremă de Justiţie, prin decizia nr 40/12 octombrie 1998 a anulat efectele Sentinţei nr. 1988 din 11 noiembrie 1947 a Tribunalului Militar al regiunii a II-a Militară, Secţia I, prin care Iuliu Maniu a fost condamnat.

În 1994 Consiliu Local Pericei prin Hotărârea nr. 12, trecea în proprietatea privată a statului, o suprafaţă 44 470 mp, terenuri “neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei locale” şi concesiona pe 99 de ani “Inspectoratului de stat teritorial pentru handicapaţi Sălaj”. Să nu fi cunoscut domnul Primar Boncidai Csaba situația și istoria imobilului? Nu cred, doar e primar din 1992…

În anul 2004, a fost emis Certificatul de Moştenitor în Bucureşti, prin acesta Episcopia Greco-Catolică din Oradea, devenea proprietara întregii averi lăsată de Iuliu Maniu. În 2008, Consiliul Judeţean Sălaj, prin Hotărârea nr. 59/19 mai 2008, Casa Memorială fiind în proprietatea Consiliului Judeaţean Sălaj, a dat-o în folosinţă pentru 50 de ani Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică din Oradea.

Casa nu a fost înscrisă niciodată la CF deoarece se afla în extravilanul localităţii însă avem date care fac referinţă la numărul topografic pe care se află. Terenul este înscris în CF 1696 – Bădăcin, cu nr top. 1278 – “Arabil în postata Ţarinei”, reprezentând vechea proprietate a dr. Iuliu Maniu, obţinută prin partaj, conform încheierii de carte funciară nr 3017 din anul 1930. În foaia de sarcini a CF nr. 1471 – Bădăcin, din care se transcrie nr. top. 1278, este menţionat dreptul de usufruct viager asupra acestui imobil, în favoarea Corneliei Maniu şi dreptul de locuinţă şi folosinţă în favoarea văduvei Elena dr. Popu, născută Maniu. Apoi prin încheierea nr. 743 din 31 august 1971 – CF 1696 – Bădăcin, în baza adresei nr. 6486 din 10.08.1971, emisă de Consiliu Popular Sălaj, acest imobil trece în proprietatea Statului Român, cu titlu de efect al legii, prin sechestru asigurator.

Prin Hotărârea nr. 33 din 30.07.2015, emisă de Consiliul local – Comuna Pericei, terenul trece în domeniul privat al Comunei Pericei. În 11.09.2015 s-a actualizat categoria de folosinţă a parcelelor şi apare clădirea înscrisă în CF dar “fără acte”.

La 07.06.2016 s-a încheiat Contractul de comodat prin care terenul de sub casă (0,55 ha) este dat în folosință gratuită pe 49 de ani, restul terenului (4 ha) rămânând în folosința Centrului pentru copii cu handicap sever Bădăcin.

După cum știți, în ultimii 15 ani, echipa de proiect condusă de preotul Cristian Borz nu a scăpat nicio ocazie ca să atragă atenţia asupra situaţiei grave în care se află Casa Memorială Iuliu Maniu. Au trecut așadar 15 ani de când administrațiile locale și centrale ignoră complet conacul. Nici măcar primăria Pericei nu a avut vreo propunere sau inițiativă. Mai mult, primăria a trecut proprietatea privată în domeniul statului și mai apoi a concesionat-o pe 99 de ani “Inspectoratului de stat teritorial pentru handicapaţi Sălaj”. Primarul comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba afirma în luna martie într-un interviu că „nu fondurile sunt problema” – dânsul nu este convins de eficienţa unei astfel de alocări și că „dacă va fi cazul, banii (cei 20.000 de lei – n.a.) pot fi alocaţi foarte repede pentru lucrări. Dacă nu, pentru proiect.” Ce mai poate fi de zis?

În expunere faceți referire la procesul la care biserica a renunțat. S-a renunțat la acel proces deoarece organele de propagandă au recurs la cele mai josnice și subumane metode pentru a blama biserica, afirmând că aceasta urmărește să scoată afară toți copiii aflați în grija Centrului pentru copii cu handicap sever Bădăcin. Cu alte cuvinte, se foloseau de bieții copii pentru a-și atinge scopul. O minciună uriașă, biserica neavând niciodată intenția de a face acest lucru.

Casa unuia dintre cei mai prestigioși politicieni pe care i-a avut țara noastră, a ajuns la mila publicului larg. Dacă odioasa dictatură nu ar fi distrus în pușcăriile comuniste elitele românești și simbolurile democrației, testamentul marelui om politic Iuliu Maniu ar fi fost respectat și Casa Memorială nu ar fi ajuns niciodată în acest stadiu. Iar dacă administrația locală și centrală nu ar fi făcut tot posibilul pentru ca acest monument istoric să fie distrus, reabilitarea ar fi costat mai puțin.

După o viață de luptă în slujba neamului românesc, marele om politic Iuliu Maniu, făuritor al Unirii, merită un spaţiu muzeal la el acasă. Sper ca angajații instituțiilor publice sălăjene și Instituția Prefectului Sălaj să rămână colaboratori de încredere ai campaniei demarate de preotul Cristian Borz.

Aştept cu interes răspunsul Dumneavoastră privind participarea la o masă rotundă împreună cu preotul Cristian Borz, reprezentanții Instituţiei Prefectului Sălaj, reprezentanții Consiliului Județean Sălaj, reprezentanții Primăriei Pericei, reprezentanții Direcţiei Judeţeane pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj, cei ai Centrului pentru copii cu handicap sever Bădăcin și ONG-urie/asociațiile implicate în proiect.

Cu deosebită considerație,

Ing. Marius ANDREI

La București am avut o discuție foarte constructivă cu domnul Ştefan Bâlici, directorul INP, și am văzut că cel puțin din partea dânsului există toată deschiderea și disponibilitatea de a ne ajuta, însă nu ne-a garantat nimic deoarece, mai întâi, trebuie să apară noile norme de aplicare, apoi va exista o comisie care va analiza importanța monumentului și starea în care se află. Vestea tristă este ca bugetul INP se va diminua. Totuși, în cazul în care proiectul nostru va fi eligibil, nu vor intra în calcul datoriile acumulate până acum, ci se vor achita lucrările care urmează să se execute. După ce în luna august vor apărea noile norme, dosarul nostru va fi analizat”

– Pr. Cristian Borz

La București am avut o discuție foarte constructivă cu domnul Ştefan Bâlici, directorul INP, și am văzut că cel puțin din partea dânsului există toată deschiderea și disponibilitatea de a ne ajuta, însă nu ne-a garantat nimic deoarece, mai întâi, trebuie să apară noile norme de aplicare, apoi va exista o comisie care va analiza importanța monumentului și starea în care se află. Vestea tristă este ca bugetul INP se va diminua. Totuși, în cazul în care proiectul nostru va fi eligibil, nu vor intra în calcul datoriile acumulate până acum, ci se vor achita lucrările care urmează să se execute. După ce în luna august vor apărea noile norme, dosarul nostru va fi analizat”

– Pr. Cristian Borz

Casa lui Iuliu Maniu, unul dintre cei mai prestigioși politicieni pe care i-a avut țara noastră, se află în continuare la mila publicului larg. Iuliu Maniu a fost premier în perioada interbelică, în trei guverne, membru de onoare al Academiei Române din 1919, a avut un rol important în realizarea Marii Uniri, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a devenit simbolul rezistenței anticomuniste.

Primăria comunei Pericei nu s-a implicat deloc în proiectul de restaurare demarat de preotul Cristian Borz, paroh al bisericii Greco-Catolice din Bădăcin. Mai mult, primăria a întârziat eliberarea documentelor și a trecut proprietatea privată în domeniul statului și mai apoi a concesionat-o pe 99 de ani “Inspectoratului de stat teritorial pentru handicapaţi Sălaj”

Deși până acum i-am scris 35 de scrisori, am refuzat să cred că domnul Boncidai ar fi rău-intenționat. Am refuzat să cred acest lucru și după ce am citit în luna martie un interviu în care domnia sa spunea că „nu fondurile sunt problema” – dânsul nu este convins de eficienţa unei astfel de alocări și că „dacă va fi cazul, banii (cei 20.000 de lei – n.a.) pot fi alocaţi foarte repede pentru lucrări. Dacă nu, pentru proiect.”

Primăria Pericei și finațările obținute

• în anul 2007 s-au modernizat toate drumurile comunale. S-au reabilitat două cămine culturale – Pericei și Bădăcin – și s-a construit un after-school în Pericei. Valoarea proiectelor a fost de 2,5 milioane de euro.
• comuna are și un centru de informare turistică în satul Sici. Primăria a primit bani și de la Guvernul României, bani cu care s-a realizat canalizarea în satul Pericei și s-a alimentat cu apă satul Pericei.
• primăria Pericei a câștigat un proiect de la Fondul de Mediu pentru amenajarea Văii Crasnei prin construirea unui parc.

Nimeni nu se poate îndoi de competența domnului Primar Boncidai Csaba atunci când vine vorba de obținerea de fonduri. Tocmai de aceea îmi este foarte greu să înțeleg de ce timp de 16 ani nu s-au atras alte finanțări și pentru Casa Memorială Iuliu Maniu din Bădăcin.

Mi se pare cel puțin ciudată atitudinea domnului Boncidai.

Institutul Național al Patrimoniului și sfidarea identității naționale

Comparație între Casa Memorială Iuliu Maniu și Casa Memorială Konrad Adenauer

Casa Memorială „Iuliu Maniu” este un monument istoric aflat în satul Bădăcin, comuna Pericei – județul Sălaj. Din păcate, eforturile depuse până acum pentru reabilitarea Casei Memoriale Iuliu Maniu au fost unilaterale, lucrările fiind plătite cu bani proveniți din donații. Nici administrația locală și nici cea centrală nu au contribuit financiar pentru a salva imobilul. Înainte de a fi un monument istoric care a adus și va aduce valoare comunității, Casa Memorială este mai întâi un simbol național. Un simbol pentru care au suferit și au murit sute de mii de oameni.

Vineri am primit un răspuns din partea domnului Boncidai Csaba, primarul comunei Pericei. M-am gândit mult dacă merită să public sau nu scrisoarea domnului Boncidai. În cele din urmă am ales să o public. Ar fi nedrept ca opinia publică să citească numai punctele mele de vedere.

Mai jos vă prezint demersurile și situația Casei Memoriale Iuliu Maniu din satul Bădăcin, comuna Pericei, județul Sălaj.

Casa unuia dintre cei mai prestigioși politicieni pe care i-a avut țara noastră, a ajuns la mila publicului larg. O rușine.

Casa Memorială Iuliu Maniu a ajuns în această situație disperată datorită unei combinații periculoase de rea voință și incompetență (știu, linia dintre cele două este extrem de fină, de multe ori e greu să facem diferența dintre rea voință și incompetență atunci când privim actorii politici).

Toate problemele despre care veți citi mai jos au fost create de același sistem care astăzi se eschivează și se ascunde în spatele procedurilor birocratice. Dacă odioasa dictatură nu ar fi distrus în pușcăriile comuniste elitele românești și simbolurile democrației, testamentul marelui om politic Iuliu Maniu ar fi fost respectat și Casa Memorială nu ar fi ajuns niciodată în acest stadiu. Dacă administrația locală și centrală nu ar fi făcut tot posibilul pentru ca acest monument istoric să fie distrus, reabilitarea ar fi costat mai puțin.

După o viață de luptă în slujba neamului românesc, marele om politic Iuliu Maniu, făuritor al Unirii, merită un spaţiu muzeal la el acasă.

Să începem…

Demersul meu

În februarie 2015 contribuiam pentru prima dată la proiectul demarat de preotul Cristian Borz, paroh al bisericii greco-catolice din Bădăcin. Întâmplarea face ca eu să fiu primul donator.

Am fost impresionat de situația în care se afla casa. La momentul respectiv Casa Memorială Iuliu Maniu se putea prăbuși în orice clipă. Pereții erau afectați de infiltraţii, iar acoperişul era în totalitate degradat. Mi-am adus imediat aminte de pozele cu casa mamei mele, demolată în urmă cu mulți ani de regimul comunist. Același regim comunist care începuse distrugerea lentă a acestui simbol imediat după condamnarea lui Iuliu Maniu. Dacă pentru casa mamei mele nu am putut face nimic, aici lucrurile stăteau altfel.

Contactat telefonic în martie de către reporteri, primarul Boncidai Csaba spunea că nu fondurile sunt problema. Dânsul nu este convins de eficienţa unei astfel de alocări și că „dacă va fi cazul, banii (cei 20.000 de lei – n.a.) pot fi alocaţi foarte repede pentru lucrări. Dacă nu, pentru proiect.”

Revoltat de lipsa de implicare a administrației locale și centrale și pentru a fi sigur că nu trece nici măcar o zi fără ca Administrația Prezidențială și primarul comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba, să se gândească la datoria pe care o au față de comunitate și față de istoria României, din data de 23.05 a.c. le trimit în fiecare zi o scrisoare.

Marți 21.06.2016 am trimis o scrisoare și Primului-Ministru Dacian Cioloș. Domnia sa a copilărit în Pericei și sunt convins că știe să aprecieze importanța Casei Memoriale Iuliu Maniu.

Problemele Casei Memoriale Iuliu Maniu pe scurt

Casa Memorială „Iuliu Maniu“ din Bădăcin este monument istoric memorial, înscris în Lista monumentelor istorice cu codul SJ-II-m-B-05012. Aceasta a fost construită în anul 1879 de către Ioan Maniu, tatăl marelui om politic Iuliu Maniu.

Importanţa acestui monument este dată de valoarea sa memorială, familia Maniu fiind una cu mari tradiţii, înnobilată la anul 1699. Ioan Maniu era descendent din familia Simion Bărnuţiu. Clara Maniu, mama lui Iuliu Maniu, era fiica vicarului Silvaniei, Demetriu Coroianu, şi a îndeplinit funcţia de preşedinte al Reuniunii Femeilor Române Sălăjene timp de 16 ani. Personalitatea lui Iuliu Maniu a fost recunoscută, iar activitatea lui apreciată de înalţi demnitari din afara graniţelor României. Cariera sa politică s-a întins pe parcursul a 56 de ani. Iuliu Maniu s-a numărat printre marii oameni de stat ai României. A luptat pentru drepturile românilor din Transilvania şi s-a implicat activ în realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. După Al Doilea Război Mondial a devenit simbolul rezistenţei anticomuniste.

Casa Memorială “Iuliu Maniu” de la Bădăcin nu este funcțională în prezent, orice activitate fiind interzisă datorită faptului că prezintă pericol public. Clădirea s-a degradat continu și prezintă pericol de prăbușire parțială în zona puternic afectată de infiltraţii majore de apă în pereţi, acoperişul fiind în totalitate degradat. Casa este construită din materiale tradiţionale – lemn, cărămidă şi parţial din cărămidă nearsă. Din această cauză, procesul de deteriorare este extrem de avansat.

Parohia Greco-Catolică Bădăcin, care este administratorul clădirii este direct interesată de conservarea monumentului, dar nu a are puterea financiară necesară pentru susţinerea execuţiei lucrărilor de consolidare. Costurile totale estimate de arhitecţi pentru finalizarea lucrărilor sunt de 346 000 euro.

Cu sprijinul Episcopiei Greco-Catolice Oradea, în anul 2011, s-a finanţat proiectul tehnic de consolidare şi reabilitare. După demararea campaniei publice „Salvați istoria națională. Salvați Casa lui Iuliu Maniu”, iniţiată în februarie 2015, oameni inimoși au pus mână de la mână şi primii pași în salvarea monumentului istoric memorial au fost făcuți, iar lucrările de reabilitare și consolidare a fundației au fost încheiate. Tot în anul 2015 s-au obţinut avizele şi autorizaţiile necesare începerii lucrărilor, branşamentul electric şi organizarea de şantier, demolarea anexei “parazit” de lângă prispa laterală, anexă construită în anii comunismului. În anul 2016 s-au efectuat lucrări de consolidare a pereţilor pe o suprafaţă de 300 mp. Având în vedere starea actuală şi vulnerabilitatea acoperişului, se impun intervenţii de primă urgenţă pentru a evita prăbuşirea acestuia.

Interventiile de prima urgenţă nu se puteau stopa înainte de finalizare deoarece ar fi insemnat să se distrugă ceea ce s-a realizat până atunci şi din acest motiv firma de constructii a continuat lucrările la consolidarea zidurilor chiar şi în condiţiile în care ştia că fondurile au fost epuizate.

Donațiile au tot intrat în acest timp, însă nu la o frecvență și valoare care să susțină costul  real al investiției. Firma constructoare s-a arătat dispusă să lucreze, însă cuantumul facturii pe luna martie și a costurilor aferente celor două săptămâni de lucru din luna aprilie se ridică la suma de peste 47.000 lei. În aceste condiții, echipa campaniei publice a decis, împreună cu parohul Cristian Borz, sistarea lucrărilor până la achitarea sumei restante.

Salvarea de la distrugere a acestui important monument istoric înseamnă respectarea testamenului marelui om politic, care dorea ca în casa de la Bădăcin “să se ocrotească şi să se instruiască tineri”. Consolidarea şi reabilitarea casei ar permite redeschiderea muzeului „Iuliu Maniu“ şi a unui centru cultural destinat tinerilor.

Parohia greco-catolică derulează de 10 ani proiecte culturale cu tinerii. Reabilitând Casa Memorială Iuliu Maniu, tinerii vor putea studia și înțelege evenimentele istorice, vor ști să aprecieze la adevărata valoare sacrificiile celor care au scris cu propriul sânge istoria României.

Demersurile echipei de proiect

Institutul Național al Patrimoniului a alocat 30,968,895.14 lei pentru reabilitarea monumentelor istorice. Cu foarte mare tristețe am observat că nu s-au alocat fonduri pentru reabilitarea Casei Memoriale Iuliu Maniu din Bădăcin. Nici măcar 1 leu nu s-a alocat pentru casa celui care a avut o contribuție majoră la făurirea României Mari. O rușine!

Atât importanța monumentului cât și gradul de deteriorare trebuiau să garanteze prezența imobilul pe lista Institutului Național al Patrimoniului.

Nu comentez selecția monumentelor și nici importanța celor care vor beneficia de finanțare. Însă ar fi bine să aflăm de ce Casa Memorială Iuliu Maniu nu este pe acea listă.

În ultimii 15 ani nu s-a scăpat nicio ocazie în a atrage atenţia asupra situaţiei grave în care se află Casa Memorială Iuliu Maniu.

– Clădirea este inclusă în lista de priorităţi pentru restaurare din anul 2010 până în prezent la Ministerul Culturii;

– A fost inclusă în lista de priorităţi solicitată de Agenția de Dezvoltare Regională N-V pentru fonduri structurale 2014-2020;

– A fost inclusă în lista solicitată de OUB (Observatorul Urban Bucureşti) al UAR (Uniunea Arhitecţilor din România) şi apare pe site ca şi monument aflat în stare fizică foarte rea;

– S-a solicitat finanţare prin Compania Naţională de Investiţii, în cadrul Programului de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public;

– A fost depus un proiect la Ambasada Statelor Unite – Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale (AFCP) Ediția 2012;

– În 2014 s-au solicitat fonduri SEE.

Memoriu depus la Administrația Prezidențială a României

Pe data de 25 aprilie, directorul executiv al Fundației Corneliu Coposu, domnul Ion Andrei Gherasim a depus la Palatul Cotroceni memoriul Pr. Cristian Borz legat de salvarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu ” din Bădăcin.

Într-un articol anterior îmi exprimam îndoiala că domnul Președinte Iohannis va fi interesat de acest subiect în condițiile în care domnia sa nu avea timp să mimeze un minim interes nici pentru pentru infestarea sistemului spitalicesc prin folosirea dezinfectanților diluați. Mai mult, Casa Memorială Iuliu Maniu nu este nici un hotel memorial și nici o pensiune memorială în care domnia sa să se simtă bine în cazul în care se plictisește de vacanțe exotice.

Deși nu mă așteptam să ajungă înainte de Crăciun, pe 12 mai a sosit răspunsul mult așteptat de la Administrația Prezidențială – care de fapt nu este de la Administrația Prezidențială ci de la Institutul Național al Patrimoniului. Administrația Prezidențială nici măcar nu s-a sinchisit să formuleze propriul răspuns, trimițând direct răspunsul unor directori de la Ministerul Culturii – lenea probabil este mare, iar expresia „cum e turcul și pistolul” se potrivește și Administrației Prezidențiale.

În prezent la Institutul Național al Patrimoniului este în curs elaborarea unor norme care să stabilească criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un monument istoric pentru a fi finanțat prin Programul Național de Restaurare cu fonduri de la bugetul de stat alocate Ministerului Culturii. […] Pe baza criteriilor care vor fi anunțate curând, Institutul Național al Patrimoniului va evalua și propunerea de finanțare a proiectului de consolidare […].

Cu alte cuvinte: norme nu avem și criteriile vor fi anunțate curând. Curând adică peste puțin timp. Îndată. Imediat. Numaidecât. Oare mai există creduli care să creadă așa ceva?

Contractul de Comodat

Miercuri, 8 iunie, a fost semnat Contractul de Comodat, de către primarul comunei Pericei Boncidai Csaba şi părintele Cristian Borz. În urma acestei acţiuni, autoritățile publice se vor putea implica în reabilitarea Casei Maniu, apartenența terenului fiind invocată de mai multe ori de-a lungul anilor, când s-a cerut sprijinul financiar.

Consiliului Județean Sălaj a blocat depunerea unei noi cereri de finanțare până în 2017

S-a primit şi răspunsul final al Consiliul Judeţean Sălaj. Astfel, în urma cererii depuse în 07.04.2016, Consiliu Judeţean a solicitat nouă documente suplimentare, printre care şi acordul Episcopiei Greco- Catolice pentru depunerea cererii de finanţare şi fotografii în toate fazele de lucrări, care au fost depuse în 04.05.2016.

În raspusul primit in data de 06.06.2016 (data poștei) se anunţă că dosarul depus este incomplet, motiv pentru care nu poate fi propus pentru alocarea de fonduri.

„Sunt două motive pentru care CJ consideră că dosarul nostru este incomplet. Este vorba despre:

1. Avizul Direcţiei pentru Cultură desi este favorabil şi vizează un proiect de “Reabilitare a Casei memoriale Iuliu Maniu” este din 2012 şi este realizat de un alt proiectant diferit de cel care a întocmit devizul cu lucrările rămase de executat.
   În primul răspuns primit pe data de 11.04.2016 ni s-a solicitat un „deviz de lucrări pentru lucrările rămase de executat, datat pe anul în curs şi vizat de dirigintele de șantier“, aici nu scrie nicăieri că acest deviz trebuie să fie vizat şi de către arhitectul care a realizat proiectul tehnic şi care a primit în 2012 Avizul Direcţiei de Cultură. Eu am depus un deviz realizat de constructor şi vizat de dirigintele de şantier, aşa cum ni s-a solicitat.
2. Pe copia de Autorizaţie de Construire nr 23/29.10.2015 nu apare semnătura primarului ci doar a secretarului şi a arhitectului şef.
   – cum aş fi putut eu să intru în posesia Autorizaţiei de Construire, care are număr de înregistrare şi este semnată de secretar şi arhitectul şef fară să am şi semnătura primarului?
   – acestă autorizaţie a fost depusă la Inspectoratul în Construcţii, dacă nu era conformă erau blocate lucrările imediat.
   – dacă prin absurd era nesemnată de primar, cât de greu era să-l suni şi să-l intrebi de ce nu a semnat?
   – atât Primăria, cât şi Inspectoratul în construcții au documente originale şi ar fi putut imediat să verifice.

Răspunsul Consiliului Judeţean Sălaj se încheie prin a ne anunţa că o nouă cerere de alocare de sprijin financiar o să putem depune în anul 2017“, explică preotul Cristian Borz.

Situația juridică

Iuliu Maniu a lăsat prin ultimul său Testament din 1941 făcut la Braşov, întreaga sa avere Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică din Oradea.

Curtea Supremă de Justiţie, prin decizia nr 40/12 octombrie 1998 a anulat efectele Sentinţei nr. 1988 din 11 noiembrie 1947 a Tribunalului Militar al regiunii a II-a Militară, Secţia I, prin care Iuliu Maniu a fost condamnat.

În 1994 Consiliu Local Pericei prin Hotărârea nr. 12, trecea în proprietatea privată a statului, o suprafaţă 44 470 mp, terenuri “neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei locale” şi concesiona pe 99 de ani “Inspectoratului de stat teritorial pentru handicapaţi Sălaj”.

În anul 2004, a fost emis Certificatul de Moştenitor în Bucureşti, prin acesta Episcopia Greco-Catolică din Oradea, devenea proprietara întregii averi lăsată de Iuliu Maniu.

În 2008, Consiliul Judeţean Sălaj, prin Hotărârea nr. 59/19 mai 2008, Casa Memorială fiind în proprietatea Consiliului Judeaţean Sălaj, a dat-o în folosinţă pentru 50 de ani Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică din Oradea.

Casa nu a fost înscrisă niciodată la CF deoarece se afla în extravilanul localităţii însă avem date care fac referinţă la numărul topografic pe care se află. Terenul este înscris în CF 1696 – Bădăcin, cu nr top. 1278 – “Arabil în postata Ţarinei”, reprezentând vechea proprietate a dr. Iuliu Maniu, obţinută prin partaj, conform încheierii de carte funciară nr 3017 din anul 1930. În foaia de sarcini a CF nr. 1471 – Bădăcin, din care se transcrie nr. top. 1278, este menţionat dreptul de usufruct viager asupra acestui imobil, în favoarea Corneliei Maniu şi dreptul de locuinţă şi folosinţă în favoarea văduvei Elena dr. Popu, născută Maniu. Apoi prin încheierea nr. 743 din 31 august 1971 – CF 1696 – Bădăcin, în baza adresei nr. 6486 din 10.08.1971, emisă de Consiliu Popular Sălaj, acest imobil trece în proprietatea Statului Român, cu titlu de efect al legii, prin sechestru asigurator.

Prin Hotărârea nr. 33 din 30.07.2015, emisă de Consiliul local – Comuna Pericei, terenul trece în domeniul privat al Comunei Pericei. În 11.09.2015 s-a actualizat categoria de folosinţă a parcelelor şi apare clădirea înscrisă în CF dar “fără acte”.

La 07.06.2016 s-a încheiat Contractul de comodat prin care terenul de sub casă (0,55 ha) este dat în folosință gratuită pe 49 de ani, restul terenului (4 ha) rămânând în folosința Centrului pentru copii cu handicap sever Bădăcin.

Întrebări pentru Primarul comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba

Dacă sunteți cu adevărat preocupat de starea în care se află Casa Memorială Iuliu Maniu:

• în 1994 erați primar și ați trecut proprietatea privată în domeniul statului și mai apoi ați concesionat-o pe 99 de ani “Inspectoratului de stat teritorial pentru handicapaţi Sălaj”. De ce?
• de ce nu promovați public campania de strângere de fonduri demarată de Preotul Borz?
• de ce nu ați făcut o donație (ca persoană fizică)?
• ce vă împiedică să vă implicați personal în această campanie?
• ce propuneri sau inițiative ați avut pentru a salva imobilul?
• de ce nu ați căutat donatori?
• câte formulare 230 pentru donarea celor 2% din impozitul pe profit ați strâns în ultimii doi ani?
• într-un articol din martie a.c. afirmați că nu fondurile (cei 20.000 RON) sunt problema. Marea problema este ca Dumneavoastră nu sunteți convins de eficiența unei astfel de alocări. Ce ar trebui îmbunătățit pentru ca Dumneavoastră să fiți convins de eficiența lucrării?
• credeți că odată reabilitată și amenajată, Casa Memorială Iuliu Maniu ar putea aduce valoare (măcar) comunității locale?
• pe 5 februarie 2012, în cadrul manifestării culturale „Satul Bădăcin şi familia Maniu între istorie, memorie şi prezent”, i-ați conferit lui Iuliu Maniu titlul de „Cetăţean de onoare post-mortem” în baza hotărârii nr. 2 din 31 ianuarie 2012 a Consiliului Local Pericei. Ce ați făcut din 2012 până astăzi pentru a salva Casa Memorială a cetățeanului de onoare al comunei Pericei, Iulliu Maniu?
• în noiembrie 2015, la câteva săptămâni după confirmarea în funcție a domnului Dacian Cioloș, afirmați într-un interviu publicat pe pagina Agerpres că v-ați întâlnit cu domnul Cioloș în biroul Dumneavoastră de la primărie și că veți continua discuția despre strategia de dezvoltare a comunei Pericei cu o altă ocazie, în aceeași lună. Ați discutat atunci cu domnul Cioloș și despre problemele cu care se confruntă Casa Memorială Iuliu Maniu? Ați discutat (și) cu altă ocazie despre acest subiect? Dacă răspunsul Dumneavoastră este da la oricare dintre cele două întrebări, în ce stadiu se află acum discuțiile?
• la mijlocul lunii aprilie, militarii artileriști din batalionul 315 „Simion Bărnuțiu“ au donat sânge, iar cu tichetele de masă primite au cumpărat alimente necesare muncitorilor care lucrau la reabilitarea Casei Memoriale Iuliu Maniu din Bădăcin. Ce făceați Dumneavoastră în timp ce militarii din Șimleu Silvaniei își dădeau sângele (la propriu) pentru a salva o bucată importantă din istoria țării?

Scrisoarea primită de la domnul Boncidai Csaba

Aceasta este scrisoarea primită de la primarul comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba:

Replica mea la srisoarea primită de la domnul Boncidai Csaba

Vă mulțumesc că ați găsit timp pentru a-mi scrie.

Din păcate nu ați răspuns la niciuna dintre întrebările pe care vi le-am adresat. Punctele Dumneavoastră de vedere mă fac să cred că nici nu vreți să înțelegeți întrebările.

Am de făcut un comentariu referitor la una dintre afirmațiile Dumneavoastră pe care o redau integral: „[…] dacă dumneavoastră vă considerați primul donator, și eu mă pot considera între primii, care au promovat această campanie, cu ocazia zilelor comunei, prin organizarea unui concert de muzică creștină în fața casei memoriale, ocazia cu care s-a demarat și campania de strângere de fonduri”:

• Eu nu mă consider primul donator, eu sunt primul donator.
• Dumneavoastră vă considerați unul dintre primii care au promovat campania – dar faptele demonstrează că nu ați promovat campania
• A promova o campanie nu înseamnă să fiți prezent fizic la niște evenimente. Aceasta este partea pe care Dumneavoastră nu vreți sau nu puteți să o înțelegeți. Casa Memorială Iuliu Maniu se recondiționează cu bani, nu cu prezențe. Proiecte, nu vorbe. Finanțare nu promisiuni.
• Aveți impresia că faceți o favoare cuiva dacă sunteți prezent fizic la o chermeză. Greșit. Este datoria Dumneavoastră ca primar și ca cetățean român să vă implicați activ în proiectul de recondiționare al Casei Memoriale Iuliu Maniu.
• Unde sunt cei 20.000 RON promiși?

Acuzați voalat Parohia Greco-Catolică din Bădăcin că se opune retrocedării imobilului. La fel ca Dumneavoastră, cunosc foarte bine situația și nu pot să „înghit” niciodată astfel de manipulări. Spre deosebire de Dumneavoastră. preotul Borz nu a stat în ultimii 15 ani cu mâinile în sân privind cu nonșalanță cum Casa Memorială Iuliu Maniu din Bădăcin se prăbușește. Astăzi acest imobil mai există doar datorită eforturilor și încăpățânării preotului Borz care timp de 15 ani s-a luptat cu sistemul pentru a salva o bucată importantă din istoria noastră națională. Preotul Borz nu are nevoie de avocat. Domnia sa a reușit să mobilizeze donatorii și are de partea sa faptele – fapte care vorbesc singure. Dumneavoastră ce scuze veți mai găsi ca să vă motivați neputința și rea-credința?

A doua observație: afirmați că sunteți promotorul campaniei și aduceți ca argument acel concert de muzică creștină la cere ați luat parte. Concertul la care Dumneavoastră faceți referire a avut loc în luna septembrie 2015. Campania de strângere de fonduri a fost demarată în februarie 2015!!! Ce v-a împiedicat să vă implicați în cele 7 luni (februarie 2015 – septembrie 2015)?

A treia observație: nici la concertul de muzică creștină care a avut loc în fața Casei Memoriale nu ați contribuit financiar. Despre ce vorbim aici, domnule Boncidai?

Vă readuc aminte că în 1994, prin hotărârea nr. 12, ați trecut proprietatea privată în domeniul statului și mai apoi ați concesionat-o pe 99 de ani “Inspectoratului de stat teritorial pentru handicapaţi Sălaj”. Părerea mea personală este că ați încercat (și încercați) să vă folosiți de sărmanii copiii cu handicap pentru a putea da vina pe Parohia Greco-Catolică în eventualitatea în care testamentul lui Iuliu Maniu ar fi respectat. Prin această manevră ați continuat campania de umilire a memoriei lui Iuliu Maniu demarată de autoritățile comuniste.

Aveți o uriașă responsabilitate, atât în fața propriei Dumneavoastră conștiințe cât și în fața istoriei. Îmi este greu să înțeleg modalitatea Dumneavoastră de a aborda problema (sau mai bine zis de a nu aborda problema), cu toate că am avut timp destul pentru a analiza situația în care vă aflați – doar vă scriu zi de zi de aproximativ o lună.

Se spune că un învingător își ia angajamente, iar un învins face promisiuni. Preotul Borz și-a asumat un rol deosebit de greu într-o problemă delicată. Angajamentul său și perseverența cu care se zbate zi de zi pentru a găsi surse de finanțare, este remarcabilă. Aveți șansa unică de a vă implica în proiectul de reabilitare a Casei Memoriale Iuliu Maniu. Nimeni nu va vorbi de ce ați făcut în trecut, domnule Boncidai! Astăzi este ziua cea mai importantă. Începeți astăzi să faceți diferența implicându-vă în proiectul demarat de preotul Borz.

În 1992, când ați candidat pentru prima dată pentru fotoliul de primar, v-ați asumat un rol de lider. Erați convins că aveți toate calitățile necesare și puteți aduce un plus. Istoria și moștenirea politică a comunei vă obligă să vă depășiți în fiecare zi condiția: datorită acelei moșteniri, nu sunteți un lider doar în comuna Pericei. Ochii întregii țări vă urmăresc pentru că aveți în mâini destinul unei bucăți din istoria și identitatea noastră națională.

Acolo unde există dorință de implicare, nu mai există limite ori granițe, iar acest lucru ne-a fost confirmat de zecile de oameni simpli care au făcut donații pentru a nu lăsa Casa Memorială Iuliu Maniu din Bădăcin să se prăbușească. Un imobil de o asemenea valoare nu se restaurează cu promisiuni și discursuri, iar un lider conduce prin puterea exemplului. Aștept să vă puneți în valoare calitățile și să ajutați echipa de proiect să reabiliteze Casa Memorială Iuliu Maniu.

Comunismul a distrus destine, a ucis elite, a rescris istoria după bunul plac și a demolat scara valorilor… Câțiva dintre noi am început deja să reconstruim ceea ce comunismul a distrus, contribuind la restaurarea Casei Memoriale Iuliu Maniu. Pe Dumneavoastră ce vă împiedică să vă faceți datoria față de istorie și față de comunitate?

Cum putem sprijini acest proiect?

Iuliu Maniu a fost unul dintre marii oameni politici pe care România i-a avut și este datoria noastră să lăsăm moștenire urmașilor această mică bucată de istorie. Progresele făcute în ultimele luni ne arată că împreună putem realiza ceea ce ne-am propus.

Apelez, aşadar, la bunăvoința voastră şi vă chem să salvăm împreună o bucată importantă de istorie!

Vă mulțumesc!

Casa memorială Iuliu Maniu are în continuare nevoie de ajutorul nostru. Lucrările deja începute dar nefinalizate riscă să se deterioreze și să ajungă la stadiul inițial. Banii strânşi din cele 194 de donaţii s-au terminat, iar autoritățile locale și Ministerul Culturii nu au contribuit cu nimic. Nici nu cred că vor contribui vreodată.

Întâmplarea face ca eu să fiu primul donator al campaniei – și fix din această postură, de simplu român donator, îmi voi exprima în continuare punctele de vedere.

Desemnată monument istoric încă din 1991, clădirea a fost lăsată în paragină. Din acest motiv, răspunsul evaziv dat de Institutul Național al Patrimoniului pe care Administrația Prezidențială l-a trimis preotului Borz, nu mă încălzește și nu prezintă o garanție.

Pe scurt, normele care stabileasc criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un monument istoric pentru a fi finanțat, vor fi anunțate curând.

Ce înseamnă oare „curând”, domnule Președinte Iohannis, domnule director general Ștefan Bâlici și doamnă director tehnic Luana Roxana Floricică?

Au trecut deja 25 de ani de când Casa Memorială Iuliu Maniu așteaptă sprijinul Consiliului Județean, al primarului Boncidai Csaba și al Ministerului Culturii. Concret, câți ani mai trebuie să treacă?

În alte probleme nu v-ați mai ascuns în spatele unor norme. Am apreciat, în egală măsură, atât vigilența și promptitudinea cu care administrația prezidențială și primul ministru au rezolvat problemele respective, cât și atenția sporită acordată comunității beneficiare. Bravo!

Mi-ar fi plăcut să văd aceeași implicare și deschidere și față de un monument istoric, unul dintre simbolurile luptei anticomuniste.

Mi-ar fi plăcut să văd că înțelegeți ceva din sacrificiile celor care au scris istorie cu propriul sânge.

Mi-ar fi plăcut să văd că respectați atât comunitatea cât și sacrificiile celui care s-a opus regimului comunist, preferând să fie schingiuit și să se stingă în temnițele comuniste decât să lase capul plecat în fața tancurilor sovietice.

Dar cum să înțelegeți toate aceste lucruri când Dumneavoastră ați uitat demult cum se ține capul sus?

Domnului primar Boncidai Csaba

Contactat telefonic în martie de către reporteri, primarul Boncidai Csaba spunea că nu fondurile sunt problema. Dânsul nu este convins de eficienţa unei astfel de alocări și că „dacă va fi cazul, banii (cei 20.000 de lei – n.a.) pot fi alocaţi foarte repede pentru lucrări. Dacă nu, pentru proiect.”

Lăsând la o parte problema finanțării din bani publici, dați-mi voie să vă pun câteva întrebări, domnule primar Boncidai Csaba.

Dacă sunteți cu adevărat preocupat de starea în care se află Casa Memorială Iuliu Maniu:

• de ce nu promovați campania de strângere de fonduri demarată de Preotul Borz, domnule primar Boncidai Csaba?
• de ce nu ați făcut o donație (ca persoană fizică), domnule primar Boncidai Csaba?
• de ce nu ați căutat donatori, domnule primar Boncidai Csaba?
• câte formulare 230 pentru donarea celor 2% din impozitul pe profit ați strâns, domnule primar Boncidai Csaba?

Deși spuneți că puteți scrie o carte despre Iuliu Maniu, îmi permit să vă reamintesc ce înseamnă democrația desăvârșită. Mă refer aici la principiile enunțate de Iuliu Maniu în „Sala Unirii” din Alba Iulia: „Noi, onorata Adunare Națională, vedem în înfăptuirea unităţii noastre naţionale un triumf al libertății românești. Noi nu voim să devenim din oprimați oprimatori, din asupriți asupritori. Noi voim să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor și a tuturor cetățenilor. Noi nu vrem să verse nimenea lacrimile pe care le-am vărsat noi atâtea veacuri”.

Stați de peste 10 ani față în față cu istoria, domnule primar Boncidai Csaba, dar nu ați reușit să vă depășiți condiția. Veți rămâne cel mult un nume în vasta enciclopedie a incompetenței.

Scrisori pentru Administrația Prezidențială și pentru Boncidai Csaba

Pentru a fi sigur că nu trece nici măcar o zi fără ca Administrația Prezidențială și primarul comunei Pericei, domnul Boncidai Csaba, să se gândească la datoria pe care o au față de comunitate și față de istoria României, începând cu data de 23 mai le voi trimite în fiecare zi o scrisoare.

Scrisorile vor fi publicate și pe această pagină, într-o secțiune separată.

Nu mai putem aștepta! Împotriva mediocrității nu putem lupta decât împreună

După câteva încercări eșuate, ieri am reușit să iau legătura cu domnul Boncidai Csaba, primarul comunei Pericei. Acesta era subiectul despre care intenționam să scriu astăzi, dar răspunsul primit de Pr. Cristian Borz din partea Administrației Prezidențiale mi-a schimbat planurile.

Pe data de 25 aprilie, directorul executiv al Fundației Corneliu Coposu, domnul Ion Andrei Gherasim a depus la Palatul Cotroceni memoriul Pr. Cristian Borz legat de salvarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu ” din Bădăcin.

Într-un articol anterior îmi exprimam îndoiala că domnul Președinte Iohannis va fi interesat de acest subiect în condițiile în care domnia sa nu avea timp să mimeze un minim interes nici pentru pentru infestarea sistemului spitalicesc prin folosirea dezinfectanților diluați. Mai mult, Casa Memorială Iuliu Maniu nu este nici un hotel memorial și nici o pensiune memorială în care domnia sa să se simtă bine în cazul în care se plictisește de vacanțe exotice.

Deși nu mă așteptam să ajungă înainte de Crăciun, astăzi a sosit răspunsul mult așteptat de la Administrația Prezidențială – care de fapt nu este de la Administrația Prezidențială ci de la Institutul Național al Patrimoniului. Administrația Prezidențială nici măcar nu s-a sinchisit să formuleze propriul răspuns, trimițând direct răspunsul unor directori de la Ministerul Culturii – lenea probabil este mare, iar expresia „cum e turcul și pistolul” se potrivește și Administrației Prezidențiale.

În prezent la Institutul Național al Patrimoniului este în curs elaborarea unor norme care să stabilească criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un monument istoric pentru a fi finanțat prin Programul Național de Restaurare cu fonduri de la bugetul de stat alocate Ministerului Culturii. […] Pe baza criteriilor care vor fi anunțate curând, Institutul Național al Patrimoniului va evalua și propunerea de finanțare a proiectului de consolidare […].

Cu alte cuvinte: norme nu avem și criteriile vor fi anunțate curând. Curând adică peste puțin timp. Îndată. Imediat. Numaidecât. Oare mai există creduli care să creadă așa ceva?

Există o singură problemă, domnule Președinte Iohannis, domnule director general Ștefan Bâlici și doamnă director tehnic Luana Roxana Floricică, o problemă care este la fel de veche ca scripturile și la fel de actuală ca problemele Casei Memoriale: indiferent de naționalitate, de religie sau de culoarea pielii, cei care au așteptat ca politicul să elaboreze norme „curând”, au așteptat degeaba.

Campania de strângere de fonduri pentru Casa Memorială Iuliu Maniu continuă!

Somn ușor Administrației Prezidențiale!

Sâmbătă am organizat o excursie și împreună cu mai mulți colegi am vizitat Casa Memorială Konrad Adenauer. În Rhöndorf vizitatorii au la dispoziție o parcare special amenajată, fără plată. Magazin de unde poți cumpăra cărți și vederi. Pliante gratuite, disponibile în diferite limbi de circulație internațională. Turul Casei Memoriale este gratuit. Cu ghid. Curățenie și ordine peste tot.

România a fost binecuvântată și a avut o personalitate la fel de mare – poate chiar mai mare: Iuliu Maniu. Mai jos am încercat să fac o paralelă între Casa Memorială Konrad Adenauer și Casa Memorială Iuliu Maniu. Și chiar între destinele celor doi oameni politici. Iar pentru că o imagine face cât 1.000 de cuvinte, vă las în compania unor imagini care prezintă fidel dimensiunea… represiunii.

Trage de butonul  din centrul imaginilor spre stânga sau spre dreapta.

În februarie 2015 făceam prima donație pentru restaurarea Casei Memoriale Iuliu Maniu. Întâmplarea face ca eu să fiu primul donator – și fix din această postură, de simplu ROMÂN donator, îmi voi exprima în continuare punctele de vedere.

Deși au promis că vor contribui financiar, pe primarul UDMR Boncidai Csaba și pe domnii din Consiliul Județean i-a durut în spate – nici până astăzi nu au contribuit cu nimic. Apogeul a fost atins pe 20 aprilie, când Consiliul Județean a cerut alte documente suplimentare deși unele lucrări au început în urmă cu un an. Nu ar fi o problemă, dar documente se tot cer de câțiva ani fără niciun rezultat. Asta arată cât de informați sunt domnii din Consiliul Județean. Și Boncidai Csaba. Chiar și fără să fi dat bani Consiliul Județean, un consilier județean bun ar fi fost la curent cu absolut tot ce se întâmplă acolo.

Mai mult, contactat telefonic în martie de către reporteri, Boncidai Csaba spune că nu fondurile sunt problema. Dânsul nu este convins de eficienţa unei astfel de alocări și că „dacă va fi cazul, banii (cei 20.000 de lei – n.a.) pot fi alocaţi foarte repede pentru lucrări. Dacă nu, pentru proiect.”

Memoriu depus la Cotroceni

Probabil exasperați de tupeul și ignoranța aleșilor locali, echipa de proiect a expediat prin poștă și un memoriu adresat Președintelui României, memoriu care a fost depus la Cotroceni de către directorul executiv al Fundației Corneliu Coposu, domnul Ion Andrei Gherasim.

Mă îndoiesc că îl va interesa. Domnul Președinte Iohannis nu are timp să mimeze un minim interes pentru infestarea sistemului spitalicesc prin folosirea dezinfectanților diluați, cine crede că are timp de o casă memorială? Șanse de izbândă ar fi dacă am vorbi de un hotel memorial sau de o pensiune memorială în care domnia sa să se simtă bine în concediu…

Iuliu Maniu a fost unul dintre marii oameni politici pe care România i-a avut și este datoria noastră să lăsăm moștenire urmașilor această mică bucată de istorie.

Apelez în continuare la cei care pot face un minim efort financiar pentru a salva un monument istoric.

Ca încheiere, un mesaj pentru domnul Boncidai Csaba

Un lider primar conduce prin puterea exemplului. Vrem să vedem, domnule primar și candidat UDMR, că vă pasă de comunitate și de istoria României. Sau măcar de comunitate! Un aviz (pentru care oricum ați tergiversat eliberarea) nu este suficient!

Reflectați, domnule  Boncidai Csaba, asupra sacrificiilor personale pe care le-a făcut Maniu pentru comunitatea locală și pentru țară. Aceeași comunitate locală pe care o reprezentați și aceeași țară al cărei cetățean sunteți. Priviți, domnule  Boncidai Csaba, paturile în care s-au stins Konrad Adenauer și Iuliu Maniu. Priviți locurile de veci ale celor doi oameni politici. Apoi priviți cum arată Casa Memorială Iuliu Maniu în comparație cu Casa Memorială Konrad Adenauer. Iar la final, priviți-vă în oglindă: dacă nu sunteți șocat de ceea ce vedeți, eu sunt șocat de Dumneavoastră.

Faceți diferența, domnule Boncidai Csaba, sau lăsați pe altcineva!

Despre Iuliu Maniu pe scurt

• studii universitare la Cluj (Facultatea de Drept – 1891-1896), Budapesta și Viena, unde a devenit doctor în drept în anul 1896
• și-a început activitatea de avocat la Blaj
• debutează în activitatea politică încă din vremea studenţiei, devenind membru al Partidului Naţional Român în 1891, la vârsta de 18 ani
• a avut un rol important şi în acţiunea memorandiştilor din perioada 1892 – 1895: împreună cu Pompiliu Dan a redactat manifestul „Către poporul român din Ardeal şi Ţara Românească
• în 1897, la vârsta de numai 24 de ani, este ales în Comitetul de conducere al PNR
• a fost ales în 1906 deputat în Parlamentul din Budapesta
• a refuzat să semneze declaraţia cerută de guvernul de la Budapesta prin care se solicita intrarea României în război alături de Austro-Ungaria
• în iunie 1915 autorităţile maghiare au decis să fie încorporat în armata austro-ungară și trimis pe front
• a participat hotărâtor la pregătirea unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat
• a fost trimis la Viena pentru a negocia drepturile minorității române din Transilvania, înființând la 30 octombrie 1918 la Viena, Consiliul Național al Românilor din Transilvania
• pe 14 noiembrie 1918 a pus capăt negocierilor dintre CNR și Oszkar Jaszi, reprezentantul Budapestei, prin deciderea ruperii Transilvaniei de Austro-Ungaria, spre unire cu restul teritoriilor românești (Vechiul Regat).
• s-a numărat printre organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României
• pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind totodată și funcția de ministru de interne.
• la 9 august 1919 conferinţa Naţională a PNR l-a ales în funcţia de preşedinte al partidului pe Iuliu Maniu
• nu a recunoscut Constituția din 1923, afirmând că ar fi nulă de drept
• președinte al partidului Național Țărănesc (1926-1933 și 1937-1947)
• de trei ori prim-ministru al României între 1928 și 1933
• pe plan extern a colaborat cu lordul Rothermere, fervent susținător al revizuirii tratatului de la Trianon și a frontierelor româno-ungare
• deşi la început, din ambiţie politică, s-a numărat printre susţinătorii principelui Carol şi a revenirii acestuia pe tron, când noul rege a manifestat tendinţe autoritare împotriva principiilor democratice, nu a ezitat să se angajeze într-o nouă luptă de opoziţie.
• pe 25 noiembrie 1937 a fost încheiat Pactul de neagresiune electorală între Iuliu Maniu şi Corneliu Zelea Codreanu, căpitanul Mişcării Legionare, la care au aderat Gheorghe I. Brătianu şi Constantin Argetoianu.
• s-a opus în permanență guvernării autocratice a regelui Carol al II-lea, iar în particular înființării în 15 decembrie 1938 a Frontului Renașterii Naționale, o formațiune totalitară, care dădea startul unipartidismului român
• 15 decembrie 1938, Iuliu Maniu și alți cincizeci de membri importanți (ardeleni și bănățeni) ai Partidului Național Țărănesc, au prezentat regelui Carol al II-lea un memorandum: Patria de lux. Memorandul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu-Mare, Maramureș) prezentat M.S. Regelui Carol II în 15 decembrie 1938, în care este sever criticată dictatura regală și centralizarea excesivă a țării.
• după eșecul politicii lui Carol al II-lea și pierderile teritoriale din 1940, a refuzat colaborarea cu regimurile instalate după 6 septembrie 1940
• începând cu 1940, a fost un opozant al regimului lui Ion Antonescu
• a fost unul dintre artizanii loviturii de stat de la 23 august 1944
• după 23 august 1944 a luptat împotriva preluării țării de către comuniști
• s-a opus instalării guvernului Groza la 6 martie 1945, protestând mereu împotriva încălcării democrației
• a obținut, alături de PNȚ, o victorie zdrobitoare în alegerile din 19 noiembrie 1946, rezultate eliminate însă prin falsificarea alegerilor de comuniști.
• în urma înscenării de la Tămădău a fost arestat la 14 iulie 1947 de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947
• prin sentința dată la 11 noiembrie 1947, era condamnat la închisoare pe viață
• s-a stins din viață la 5 februarie 1953 la Sighet
• cadavrul său a fost aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor, de la marginea orașului Sighet.

În februarie 2015 contribuiam pentru prima dată la proiectul demarat de preotul Cristian Borz, paroh al bisericii greco-catolice din Bădăcin. Întâmplarea face ca eu să fiu primul donator.

Am fost impresionat de situația în care se afla casa. La momentul respectiv casa memoriala Iuliu Maniu se putea prăbuși în orice clipă. Pereții erau afectați de infiltraţii, iar acoperişul era în totalitate degradat. Mi-am adus imediat aminte de pozele cu casa mamei mele, demolată în urmă cu mulți ani de regimul comunist. Același regim comunist care începuse distrugerea lentă a acestui simbol imediat după condamnarea lui Iuliu Maniu. Dacă pentru casa mamei mele nu am putut face nimic, aici lucrurile stăteau altfel.

După un an de la demararea campaniei, timp în care oameni inimoși au pus mână de la mână și au strâns aproximativ 100.000 de lei, muncitorii au reușit să consolideze fundația și aproape toţi pereţii casei. Cu toate acestea, problemele financiare continuă să pună presiune pe proiect. Banii strânşi din donaţii s-au terminat, iar statul nu a alocat niciun leu. Normal!

Din factura în valoare de 39.700 RON aferentă lunii februarie, echipa de proiect putea să plătească doar 32.600 RON, rămânând un rest de plată ce urma să fie adăugat la factura din luna martie. Reprezentanții firmei care au contractat lucrarea s-au arătat dispuși să lucreze și în luna martie, iar actuala datorie plus costurile viitoarelor lucrări să fie achitate eșalonat.

Dacă echipa de proiect ar fi hotărât ca lucrările să fie oprite până la plata datoriei, firma care a contractat lucrările ar fi fost nevoită să caute alte proiecte și să revină abia la toamnă. Înainte de a lua decizia de a continua lucrările (plătind eșalonat) au fost consultați și specialiștii implicați în proiect care au avertizat că anumite lucrări deja începute dar nefinalizate riscă să se deterioreze și să ajungă la stadiul inițial. Un dezastru!

Decizia de a continua lucrările nu a fost deloc ușoară, iar responsabilitatea nu este numai a echipei de proiect. Este datoria noastră să ne implicăm! Progresele făcute în ultimele 14 luni ne arată că împreună putem realiza ceea ce ne-am propus.

Apelez, aşadar, la bunăvoința voastră şi vă chem să salvăm împreună o bucată importantă de istorie!

Mai multe informații despre campania Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu puteți găsi AICI.

Vă mulțumesc!