Țăran sunt și eu (partea I)

Să fii țăran este o onoare. Din păcate, în România, nici legislația și nici sistemul nu onorează demnitatea muncii. Partidele politice promit în fiecare an electoral „reforme” agrare – defapt niște idei frumoase în teorie, dar pe care candidații nu știu să le dezvolte sau să le argumenteze într-o dezbatere.

În ultimii ani, guvernul a încurajat o serie de conflicte sociale periculoase – amintesc două dintre cele mai contraproductive: „bugetari” vs. angajații în sistemul privat și contribuabili vs. asistații social. Acestea completează unul care a început acum mai bine de 67 de ani. Mai exact odată cu intrarea în vigoare a decretului 84 din 2 martie 1949, prin care se expropriau proprietățile mai mari de 50 de hectare. Însă colectivizarea nu a urmărit numai deposedarea țăranului de pământ. Nu a urmărit numai distrugerea satelor. Cunoscând atașamentul țărănimii față de pământ, de biserică, de casă, de familie și de sat, cu o răutate diabolică, regimul comunist a încercat distrugerea spirituală a țărănimii utilizând metode perfecționate în spațiul sovietic: deportarea, strămutarea forțată la oraș, întemnițarea și denigrarea.

Domnule Ministru noi ne-am întors după 14 ani din Milano, am investit 40.000€ și am făcut o fermă de vaci balțată românească acum doi ani. Azi nu am cu ce trăi, laptele e foarte ieftin, nu pot acoperi cheltuielile vieții. Cum să trăim aici, am trei copii, ce să fac? […] Dacă nu faceți ceva cu prețul laptelui nu mai putem da înainte, aici era multi care aveau vaci dar am rămas puțini. Le-au vândut la abator, eu nu pot să le dau la tăiat că mă doare sufletul să moară, am 20 de capete. Vă rog din suflet să faceți ceva, vă rog.

Măriuța Ș.

Denigrarea continuă și astăzi, cuvântul „țăran” fiind adesea folosit cu sens peiorativ. Nu înțeleg de ce sunt considerați cetățeni de rangul doi oamenii din mediul rural care își muncesc cu demnitate pământul pe care îl iubesc sincer. De ce ne-ar fi rușine să fim țărani? De ce nu ne este rușine cu situația în care a ajuns agricultura? În ciuda tuturor greutăților și neajunsurilor (legislative dar mai ales logistice), țăranul a făcut tot posibilul pentru a nu-și abandona pământul. Forțați de împrejurări, unii au fost nevoiți să își vândă pământul lăsat moștenire de generații fiind apoi trași la răspundere deoarece „au vândut pământul străinilor”.

Realitatea în localitățile rurale este dură:

  • școlile sunt slab dotate și în foarte multe cazuri stau să pice pe elevi;
  • foarte mulți elevi învață în clase mixte, cu colegi mai mari sau mai mici;
  • foarte rar găsim comune cu biblioteci funcționale;
  • lipsa canalizării și a apei curente;
  • lipsa infrastructurii rutiere și feroviare;
  • lipsa sistemelor de irigații;
  • forța de muncă este îmbătrânită și nu mai poate asimila noile tehnologii;
  • lipsa unor proiecte care să stimuleze țăranul să producă dar mai ales să își vândă produsul la un preț corect pe o piață saturată cu produse mai ieftine modificate genetic;
  • lipsa creditelor agrare adaptate la realitatea din țară;
  • lipsa proiectelor care să încurajeze agricultura extensivă;
  • taxe și impozite mult prea mari, nejustificate;

Mai pot adăuga la orice oră alte câteva sute de exemple din fiecare ramură…

[…] Noi tinerii vrem să reușim doar că atâtea hârtii și aprobări ne blochează pur și simplu, pe lângă faptul că la sate sau mai bine zis aici unde locuiesc eu, com. Râmnicelu Jud. Brăila, primăria nu te învață și nu te ajută cu informații, sau măcar să facă ședințe să aducă oameni specializați în domeniu să ne explice, să ne îndrume.

Geanina S.

Senatul a adoptat de curând noua lege a cooperativei, aducând astfel completări și modificări asupra Legii cooperatiei agricole 566/2004.

Potrivit noii legi, cooperativele agricole vor fi de două tipuri: cooperative agricole de gradul I și de gradul II.

  • Cooperativele agricole de gradul I sunt persoane juridice constituite, după caz, din persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și/sau întreprinderi familiale definite potrivit Ordonanței nr. 44/2008.
  • Cooperativele agricole de gradul 2 sunt persoane juridice constituite din persoane juridice și persoane fizice, de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale potrivit Ordonanței nr. 44/2008.

Recolta de cereale a României s-a prăbuşit în 2015 cu 25%, țara noastră având cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. Producţia de porumb a fost anul trecut cu o treime mai mică. Probleme vor mai apărea și în viitor, chiar dacă sistemul agrar nu le-a putut face față nici celor apărute în trecut.

Pentru a transforma satele nefuncționale avem nevoie de o strategie pe termen lung, de timp, de bani și nu în ultimul rând de forță de muncă – mai ales în faza preliminară de punere în aplicare a noilor tehnologii. Realitatea este că proiectele actuale nu reușesc să atragă și să pună în valoare suficienți tineri, iar o strategie atât de complexă nu poate fi concepută în precampanie – multora le este mai ușor să vorbească frumos despre niște proiecte superficiale sau fictive și noi să importăm în continuare usturoi din China.

La începutul lunii aprilie, Camera Deputaților a adoptat legea privind etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate.

Potrivit legii, produsele lactate trebuie să cuprindă pe etichetă, în mod obligatoriu, avertizarea cuprinzând sintagma „Contine lapte praf în proporție de _%” și că „etichetele pentru lapte proaspăt pentru consum și produsele lactate trebuie să fie inscripționate clar, ușor de înțeles pentru a permite consumatorilor informarea privind originea și trasabilitatea produselor”.

Dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit mențiunea „Produs natural” va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporție de 100% ca materie primă laptele natural provenit de la vaci, bivolițe, oi și capre, fără a avea în compoziție înlocuitori de lapte sau lapte praf.

Dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit mențiunea „Produs românesc” va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporție de 100% lapte, materie primă, provenit din fermele din România.

Adaugă un comentariu

Adresa Dumneavoastră de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *