Protocolul Pavelescu – PSD: Numele trandafirului

“Nici un scop nu este atât de nobil încât să justifice atingerea lui prin mijloace josnice”. O spunea Regele Mihai într-un interviu cu Mircea Ciobanu la începutul anilor ‘90. A fost prima replică la care m-am gândit după aflarea veștii că Aurelian Pavelescu, vremelnic deținător al ștampilei partidului care a făurit România Mare, a semnat un protocol de susţinere cu PSD pentru alegerile europarlamentare.

Fără doar și poate, protocolul semnat de Pavelescu reprezintă cel mai lung bilet lăsat în urmă de un sinucigaș.

Această ultimă umilință face parte dintr-un lung șir de decizii catastrofale pe care Aurelian Pavelescu le-a luat pentru a discredita și compromite principiile, istoria, brandul și personalitățile marcante ale PNȚCD – filmul evenimentelor în postările viitoare.

---

Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat trebuia discreditat și eliminat deoarece a reprezentat și reprezintă cel mai mare pericol pentru dictaturile care au distrus țara noastră.

De-a lungul istoriei, acest partid martir s-a opus dictaturii maghiare, dictaturii legionare, dictaturii carliste, dictaturii antonesciene, dictaturii comuniste, iar după Revoluția din decembrie 1989 a continuat lupta împotriva dictaturii neocomuniștilor FSN. Nicio jertfă nu a fost prea mare în numele unității naționale și niciun sacrificiu prea scump pentru libertate și democrație.

Spre deosebire de alte partide – mai vechi sau mai noi – care au în ADN compromisul și minciuna, iar ca unic scop în viață propria supraviețuire, PNȚCD a rezistat atacurilor orchestrate de indivizi precum Brucan și Iliescu și nu și-a tranzacționat principiile.

Istoria a consemnat frustrarea actualului președinte de onoare al PSD, Ion Iliescu: “Domnule Coposu, dumneavoastră sunteți un tip intratabil, pentru că nu vreți să fiți nici prim-ministru, nici ministru, nici președinte și nici nu vreți să faceți avere. Deci sunteți un om foarte periculos și intratabil”. I-am spus: “Dimpotrivă, eu cred că tocmai dezinteresul meu față de onorurile și demnitățile publice și față de acumularea de avere îmi dă o independență care mă face să fiu foarte obiectiv în raport cu oamenii.” Zice: “Da, dar asta nu e o recomandare pentru compromisurile care sunt obligatorii în societatea românească de acum”.

La fel de reprezentativă pentru atitudinea demnă, onestă și verticală care-i caracteriza pe membrii marcanți ai PNȚCD rămâne oferta făcută lui Corneliu Coposu de către Gheorghe Gheorghiu-Dej: “În 1964, am primit o telegramă […] prin care eram invitat să mă prezint a doua zi de dimineaţă în audienţă la tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Telegrama urgentă a sosit în toiul nopţii. Biata mama, care trăia pe atunci, s-a speriat. A doua zi, eram deci invitat în audienţă, dar nu aveam haine, pentru că abia ieşisem din puşcărie. Am împrumutat nişte haine, dar nu ştiam unde e Consiliul de Stat. Mi s-a spus că e fostul Palat regal. M-am prezentat la ora stabilită într-o sală unde funcţionau nişte secretare alese ca la un concurs de frumuseţe – se pare că Gheorghiu-Dej vroia să aibă un anturaj feminin deosebit -, am călcat pe nişte covoare de doi centimetri grosime şi am ajuns până la urmă în cabinetul lui Dej. Eu îl cunoşteam de când colaborasem cu el în calitate de secretar general al guvernului. Dej era atunci ministrul Lucrărilor Publice şi Telecomunicaţiilor din partea Partidului Comunist. Mă ţinuse minte. Avusesem diverse discuţii, făcusem şi glume cu el. M-a întâmpinat coborându-se de la catedră (fiindcă avea la birou un fel de catedră profesorală), mi-a ieşit în faţă foarte exuberant, spunând că îi face plăcere să mă întâlnească şi mă felicită pentru felul cum am suportat ororile prin care am trecut. La care mie mi-a sărit ţâfna: „Ca şi cum n-aţi fi ştiut ce se întâmplă în puşcărie!„. „Ba am ştiut, dar n-am putut face nimic, pentru că ruşii ne-au dirijat tot timpul. Acum noi vrem să ne desprindem de ruşi şi facem apel la toţi românii buni să uite trecutul şi împreună să punem umărul să scoatem ţara din impas. De aceea v-am invitat aici, pentru că am pentru dumneavoastră un post deosebit, şi anume acela de jurist-consult al Consiliului de Stat”. Eu, la ora aceea, habar nu aveam de preţuri, nu ştiam ce salarii sunt, iar el, crezând că mă impresionează, îmi spune că este un post de 4.800 de lei pe lună. Am aflat apoi că sora mea, care era inginer, primea numai vreo 800 de lei salariu. Zic: „Şi de asta m-aţi chemat?”. Zice: „Da, trebuie să daţi o simplă declaraţie”. Zic: „Domnule, dacă eu am facut puşcărie şi am refuzat să fac orice fel de compromis, cum vă închipuiţi că am să vin să dau declaraţie? Nu mă interesează postul dumneavoastră![…]” (Corneliu Coposu – Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru)

---

Reconstrucția PNȚCD ar fi reechilibrat astăzi scena politică, încă acest lucru nu favoriza PSD. Prin ceea ce reprezintă (istoric, politic, moral), PNȚCD este cel mai mare adversar al ideilor promovate de urmașii politici ai celor care falsificau alegerile parlamentare pe 19 noiembrie 1946 cu ajutorul tancurilor sovietice. Acest ghimpe înfipt adânc în ochiul “reformatorilor” Brucan, Iliescu, Petre Roman Neuländer și Dragnea nu putea fi scos decât prin infiltrarea partidului cu semidocți și persoane de cea mai joasă ținută morală, dispuse la orice compromis.

Din 1990 și până astăzi, pentru compromiterea PNȚCD și ideii de monarhie constituțională, a fost trimisă în misiune o armată de oameni. S-au alocat resurse nelimitate. Iată că a fost nevoie de 29 de ani pentru a aduce operațiunea la acest stadiu.

Nu a fost ușor, dar Aurelian Pavelescu a reușit. Cum? Îndepărtând orice opozant, înconjurându-se sistematic de persoane fără competențe profesionale, de indivizi dispuși să facă orice compromis pentru o candidatură, de amatori a căror unică realizare în această viață o reprezintă ocuparea unei funcții de conducere într-o organizație fără membri. Păcat de cei câțiva tineri care (în alte circumstanțe) ar putea ajuta partidul.

Chiar și în aceste condiții, lupta este departe de a fi terminată.

Este dureros să vedem PNȚCD alături de PSD – continuatorul PCR și FSN, legitimând persoane precum Saul Bruckner a.k.a. Silviu Brucan, care la 14 septembrie 1947, în calitate de redactor-șef adjunct la Scânteia, în plin proces intentat liderilor țărăniști,  a cerut condamnarea la moarte a acestora în fața tribunalului militar: „Banda național-țărănistă are ceea ce se numește antecedente. Ea nu se află la prima lovitură: e recidivistă învechită în rele… nu poate fi absolvit de crimele trecutului un partid care a continuat cu o perseverență drăcească să comită cele mai grave atentate împotriva poporului… a pregătit minuțios un război criminal și a urmărit pas cu pas declanșarea și prelungirea lui, călcând peste sute de mii de cadavre și privind cu o nepăsare și cinism cum se alege prăpăd dintr-o țară și un popor, a fi gata mereu de a vinde și înrobi o națiune care aspiră la libertate și a organiza apoi înfometarea ei… Osânda care se va abate asupra capilor P.N.Ț. va fi expresia voinței întregului popor de a lichida această piedică în calea dezvoltării, independenței și suveranității naționale“ (extras din Cristian Borz, Monografia Satului Bădăcin și a Familiei Maniu, editura Caiete Silvane, ed. a III-a, Zalău, 2018)

Procesul comunismului

Cred că astăzi ar trebui să privim cu alți ochi congresul PSD din 18 octombrie 2015 (de care, oricum, puțini își mai aduc aminte) și acțiunea lui Liviu Dragnea de condamnare a comunismului, de asumare a responsabilității pentru victimele comunismului și cererea de iertare în numele PSD pentru trecutul partidului:

“Nu am avut curajul să condamnăm crimele comunismului, nu ne-am asumat unele greșeli făcute în primii ani de după Revoluție. Tratamentul politic aplicat unor supraviețuitori sau unor victime ale dictaturii poate nu a avut moderația și respectul cu care trebuiau tratați acei oameni. […] Trebuie să ne cerem iertare, chiar dacă nu noi suntem vinovați” – Liviu Dragnea.

Această asumare nu ștergea în 2015 sângele de pe mâinile PCR. Era nevoie de ceva mai mult: de legitimitatea PNȚCD. Pe care tot nu o au, în ciuda semnării protocolului pentru europarlamentare! Vorba lui Jan van Ruysbroeck despre soarta damnaților: “vor muri pururi, fără să sfârșească vreodată a muri”.

Procesul comunismului este o temă pe care mulți aveau și au interesul să o ducă în derizoriu. Protocolul Pavelescu – PSD va fi unul dintre argumentele stângii, neocomuniștii și adepții democrației originale prezentându-l deja ca pe o reconciliere istorică. Însă trebuie spus tare și răspicat, cu toată răspunderea: reconcilierea este doar între Pavelescu și PSD.

Vom avea nevoie de multă înțelepciune și răbdare pentru a readuce în discuție problema așa cum Seniorul o făcea după 1990:

“Am vorbit şi eu in repetate rânduri despre un proces al comunismului. Din păcate, lumea de la noi a considerat că noi numim procesul comunismului ceea ce ar însemna procesul unor comunişti. Or, din punctul meu de vedere, nu ştiu dacă există oameni vinovaţi, susceptibili de a fi condamnaţi pentru excesele pe care le-au facut în calitatea lor oficială, pentru că, după opinia mea, cei mai mulţi sunt, din punct de vedere moral, iresponsabili. Eu am întâlnit un torţionar care m-a bătut cu saci de nisip, cu perne ude, care a încercat să smulgă de la mine nişte mărturii mincinoase pentru a fi utilizate într-un proces care era străin de preocupările mele. După eliberare, când m-a văzut de la distanţă, a încercat să mă evite, dar eu m-am dus direct la el şi i-am spus: „Domnule, dacă vreodată ai să ajungi în faţa justiţiei ca să răspunzi pentru crimele pe care le-ai facut, îţi recomand să mă pui martor pe mine. Eu am să spun că un om care s-a putut preta la ceea ce ai facut dumneata, neobligat de nimeni, în puşcărie, cu nişte oameni despre care ştiai că nu au nicio vină, denotă că dumneata eşti – din punct de vedere moral -iresponsabil şi atunci locul dumitale nu este în puşcărie, ci la casa de nebuni. Eu îţi promit că am să vin la proces şi am să fac instanţei recomandarea asta”. Deci, nu condamnarea unor oameni este importantă, ci condamnarea unor idei.  Or condamnarea acestor idei nu se poate face atât timp cât şi astăzi, când trăim în cripto-comunismul românesc, ideile marxist-leniniste sunt promovate şi respectate de cei care sunt în fruntea bucatelor şi constituie guvemul şi preşedinţia (la data interviului (1995), Preşedinte al României era lon Iliescu) în România. Asta este important, şi nu faptul că Drăghici şi Nikolsky au murit înainte să fie condamnaţi. Ce ar fi câştigat societatea românească prin faptul că un criminal notoriu cum a fost Nikolsky ar fi fost condamnat, pentru că oricum se ştia tot ce a facut. Nu schimba cu nimic situația faptul că, în loc să fie lăsat să moară în vila pe care o obținuse datorită serviciilor făcute partidului, ar fi murit în penitenciar. Dar ceea ce trebuia condamnat era ideologia marxist-leninistă, care a fost catastrofală nu numai pentru România, ci și pentru cei 200 de milioane de europeni din centrul și sud-estul continentului„. (Corneliu Coposu – Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru)

Monarhia constituțională

Pe lângă cele expuse anterior, protocolul semnat de Aurelian Pavelescu cu PSD reprezintă o lovitură puternică pentru cei care s-au implicat în promovarea monarhiei constituționale alături de Pavelescu.

Aurelian Pavelescu a încercat de multe ori să ducă în derizoriu acest subiect. Poate cel mai bun exemplu îl reprezintă alegerile prezidențiale din 2014.

Pe 10 mai 2014 Comitetul Naţional de Conducere al PNŢCD adopta Declaraţia de la Cluj, prin care partidul își exprima dorința unui referendum constituţional cu privire la forma de guvernământ, considerând că republica nu este legitimă. În acest sens, Aurelian Pavelescu iniția discuţii cu ANRM şi Clubul Monarhiştilor, fiind posibilă chiar boicotarea alegerilor prezidențiale.

Trei luni și jumătate i-au luat lui Pavelescu să-și schimbe punctul de vedere cu 180 de grade.

Pe 30 august 2014, Pavelescu semnează protocolul Alianței politice PMP – PNȚCD pentru susținerea Elenei Udrea la Președinție. Republica devenise dintr-o dată legitimă pentru Pavelescu. Înfrângerea Elenei Udrea i-a dat încă un prilej lui Pavelescu să integreze tema monarhiei în planul său de a discredita PNȚCD – atât pe plan intern cât și internațional.

Pe 11 noiembrie 2014, Pavelescu se sucește și își readuce aminte de monarhie. Refuză propunerea lui Daul și a PPE care doreau unitate față de candidatul ACL și îl informează pe Daul că soluția PNȚCD este anularea votului – scrierea pe buletin a sintagmei „Monarhie constituțională!”.

Argumentul lui Pavelescu? În sondaje, 30% dintre cetățeni simpatizează monarhia, iar testamentul politic al lui Coposu și Rațiu trebuie respectat.

Nici o urmă de rușine sau remușcare în mânjirea crezului și principiilor unor oameni cu verticalitate pentru a-și argumenta propriile decizii catastrofale și umilitoare pentru PNȚCD. Nu este la îndemâna oricui să treacă de la Monarhie la Republică și înapoi în numai 6 luni.

Încercând să-și justifice decizia, Pavelescu oferă ca exemplu boicotul referendumului pentru Constituție din 1991 – un eveniment care nu are absolut nici o legătură cu alegerile prezidențiale:

“Din nou, pentru neinformați: în 1991 Corneliu Coposu și PNȚCD au boicotat referendumul pentru Constituție, tot în ideea susținerii Monarhiei. Astăzi, repetăm ceea ce a făcut Coposu în 1991! Atunci Coposu a spus: nu mergeți la vot” – Aurelian Pavelescu

Ce concluzii putem trage de aici? Candidatura doamnei Udrea a fost mai importantă decât testamentul lui Coposu și Rațiu?

Pe 14 noiembrie Pavelescu face un apel către monarhiști, solicitându-le să boicoteze turul doi al alegerilor prezidențiale: “Monarhia Constituțională este soluția pentru Romania! Susțin asta, cu determinare, de ani și ani de zile, singur împotriva tuturor, pe întreaga scenă politică. Să ducem mai departe crezul lui Corneliu Coposu și al lui Ion Rațiu, al PNȚCD, singurul partid vizionar din țară. Traian Băsescu, Elena Udrea și PMP și-au dat acordul pentru realizarea unui referendum constituțional pentru legitimarea statului, o șansă pentru monarhie, un câștig politic excepțional al meu și al PNȚCD! I-am spus acest lucru și lui Joseph Daul, republican francez, că în România vrem monarhie, asumându-mi șocul pe care l-a avut, firesc la un urmaș cultural demn al Revoluției Franceze! Dacă suntem demni, și noi, să spunem adevărul, să nu ne rușinăm de adevărul în care noi credem! Monarhiștii nu-și vor da voturile stângii ateiste (iată că după protocolul semnat, chiar Pavelescu îndeamnă alegătorii să dea voturile stângii ateiste – n.r.) și nici dreptei liberale laice, ne-creștine, fără Dumnezeu!” – Aurelian Pavelescu

Pentru cei care iau pentru prima dată contact cu stilul lui Pavelescu, această schimbare poate părea incredibilă. Nu este! Mișcarea era calculată și făcea parte dintr-un plan mai mare.

Un singur lucru este cert: lista stângii ateiste nu va obține nici un vot din partea monarhiștilor.

Un ultim răspuns pentru semidocți

La justificarea semidocților că “PNL a făcut pact cu PSD și Brătienii nu s-au mai întors în mormânt”, răspunsul meu este următorul:  PNȚCD nu poate fi comparat cu PNL așa cum nici Maniu nu poate fi comparat cu Tătărescu. De altfel, așa cum spunea și Seniorul, “Brătianu va rămâne în istorie pentru ceea ce a făcut, iar Maniu pentru ceea ce a refuzat să facă”.

Aurelian Pavelescu și PSD: numele trandafirului

„Sunt două soluții: singuri sau cu ăialalți. E logic! […] Ăialalți sunt ALDE cu PSD“. Acesta a fost mesajul lui Aurelian Pavelescu la ședința CNC din 2 februarie 2019.

Este cunoscut faptul că opiniile politice ale lui Aurelian Pavelescu se schimbă radical în funcție de interesul de moment. Au simțit-o pe propria piele Băsescu, Panican, Marian Munteanu, Daul și mulți alții. Va veni, mai devreme sau mai târziu, rândul candidatului propus de Pavelescu pe lista PSD.

O singură nelămurire mai am: Episcopii martiri ai Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolice ar fi acceptat o candidatură pe listele PCR? Fie ea și pe ultima poziție de pe listă.

Mai jos avem punctele de vedere ale lui Aurelian Pavelescu față de PSD publicate în mediul online (începând cu 31 octombrie 2014).

31 octombrie 2014: „Solicit țărăniștilor și simpatizanților noștri mobilizare pentru ziua votului, în favoarea candidaturii d-nei Elena Udrea. Acest vot va cântări pentru proiectul comun: PMP – PNȚCD – Traian Băsescu, care va ataca alegerile locale și parlamentare din 2016, singura alternativă la alianța PSD – PNL (USL), care îi manipulează pe români, de fapt partidul unic” – Aurelian Pavelescu

2 noiembrie 2014: „[…]uciderea lui Ceaușescu a fost momentul în care securiștii s-au justificat și s-au putut îmbrăca în haina inocentă a victimelor și a „revoluționarilor”, prin Ion Iliescu.” – Aurelian Pavelescu

7 noiembrie 2014: „Nicolae Rațiu îl admonestează pe Victor Ponta pentru că s-a folosit de numele tatălui sau, Ion Rațiu, în campania electorală. Ponta încerca să se legitimeze cu faptul că l-ar fi votat pe Ion Rațiu în 1990. Chiar dacă ar fi fost așa, Ponta nu are dreptul moral să-l invoce azi pe Rațiu, când opțiunea sa a fost lângă Ion Iliescu. Pentru că PSD este partidul care s-a construit în contra principiilor și valorilor promovate și apărate de Ion Rațiu, este expresia anti Ion Rațiu în morală și în politică! Hristos ne spune ca oricine se poate converti și poate fi iertat, chiar și în ultima clipă a vieții. În politică, însă, pocăința și iertarea nu ar trebui măsurate în voturi. PNȚCD a suferit și el, suferă încă, umilințe uriașe, ca și Ion Rațiu, în timpul vieții sale și după dispariția sa. Cu atât mai greu pentru mine, cu cât știu, că mulți alții, că PNȚCD însuși nu l-a prețuit pe Ion Rațiu cum ar fi meritat, în timpul vieții sale: am cerut scuze familiei sale, dezamăgite, în numele partidului. Ion Rațiu rămâne, lângă Corneliu Coposu, cea mai importanta figură politică de după 1990!” – Aurelian Pavelescu

14 Noiembrie 2014: „Recomand monarhiștilor să boicoteze turul doi al alegerilor prezidențiale Monarhia Constituțională este soluția pentru Romania! Susțin asta, cu determinare, de ani și ani de zile, singur împotriva tuturor, pe întreaga scenă politică. Să ducem mai departe crezul lui Corneliu Coposu și al lui Ion Rațiu, al PNȚCD, singurul partid vizionar din țară. Traian Băsescu, Elena Udrea și PMP și-au dat acordul pentru realizarea unui referendum constituțional pentru legitimarea statului, o șansă pentru monarhie, un câștig politic excepțional al meu și al PNȚCD! I-am spus acest lucru și lui Joseph Daul, republican francez, că în România vrem monarhie, asumându-mi șocul pe care l-a avut, firesc la un urmaș cultural demn al Revoluției Franceze! Dacă suntem demni, și noi, să spunem adevărul, să nu ne rușinăm de adevărul în care noi credem! Monarhiștii nu-și vor da voturile stângii ateiste și nici dreptei liberale laice, ne-creștine, fără Dumnezeu! Klaus Iohannis nu și-a mărturisit în toata campania credința în Iisus Hristos și nici în principiul monarhic, disprețuind crezurile și idealurile noastre în mod vădit. De aceea, încă o dată, PNȚCD nu-și va da voturile sale niciunuia dintre candidați. Monarhiștii au acum ocazia să spună, într-un glas cu noi și cu Casa Regală a României: NIHIL SINE DEO! Dacă nu acum, atunci, când? Daca nu noi, atunci, cine?” – Aurelian Pavelescu

28 ianuarie 2015: „Cu PSD-ul ne-am lămurit: partid corupt endemic, cu miniștri, parlamentari, baroni de toate felurile, mari foști jucători de nivel înalt etc., etc. la închisoare. Pe lângă acest PSD, noul PNL și-a construit o imagine de partid democrat, viitorul și speranța țării. Cum adică? E adevărat, până mai ieri balanța atârna de partea PNL-ului, dar acum, după ce vedem ce spun Gabriel Sandu și Pinalti, după noul dosar al lui Chiuariu, cu un regiment la rând de pușcăriabili, lupta pentru întâietate cu PSD-ul la capitolul corupție se întețește. Sunt umăr la umăr […]” – Aurelian Pavelescu

4 februarie 2015: „[…]Pentru ca acest mare partid să poată reveni pe scenă, de fapt împotriva tuturor, este nevoie de o politică de alianțe, altfel, așa cum am mai spus-o, nu putem accede în parlament, iar dispariția partidului este de ne-evitat. Cu cine să te aliezi? Cu PNL, nu, pentru că PNL nu dorește decât dispariția PNTCD, singura ofertă făcută fiind fuziunea prin absorbție. Cu PSD, nu se poate accepta de plano. Atunci?[…] ” – Aurelian Pavelescu

16 februarie 2015: „[…]Atunci când liderii vechi ai partidului au dorit, cu acordul lui Ion Diaconescu chiar, sa facă compromisul cu PSD, în 2009, partidul a avut puterea să spună NU, chiar împotriva acestora. Nu pentru PNȚCD, ci, în primul rând, pentru români, întoarcerea la valorile și principiile țărăniste înseamnă singura șansă de renaștere[…]” – Aurelian Pavelescu

17 februarie 2015: „[…]M-am opus trădării din 2009, când aripa dizidentă, în frunte cu Ion Diaconescu, Gheorghe Ciuhandu, Radu Sârbu, Andrei Dimitriu, Mihai Grigoriu, Virgil Petrescu și alții, au trecut de partea PSD-ului lui Mircea Geoană, cerând țărăniștilor să voteze la prezidențiale candidatul partidului lui Ion Iliescu[…]” – Aurelian Pavelescu

21 februarie 2015: „[…]Singurul brand politic legitim, care poate asigura o asemenea acțiune politică de amploare, este PNȚCD, partid cu o tradiție istorică și repere morale necontestate. Cred, cu putere, că alte formule politice, noi sau foarte noi, nu vor avea forța de a garanta o renaștere națională. Din contra, vor fi strivite între cele două partide, la fel de corupte și lipsite de viziune – PSD și PNL -, într-un joc electoralist controlat[…]” – Aurelian Pavelescu

14 martie 2015: „[…]PSD, marele partid al corupției instituționalizate, a primit, numai în ultimele trei zile lovituri nimicitoare: Vanghelie (rețeaua din PSD), Șova, Vâlcov, iar un ins ca Ivan exclus. Hrebenciuc, Nicușor Constantinescu, Stan, etc., etc., etc. sunt, deja, în trecut, ca și cum nici nu ar fi existat[…]” – Aurelian Pavelescu

3 iulie 2015: „Referitor la hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul de urmărire penală a deputatului PSD Sebastian Ghiță: […]PNȚCD a fost și rămâne un partid în opoziție cu PSD, fiind singurul partid care nu a făcut niciodată, din 1990 până în prezent, nicio alianță cu PSD[…]” – Aurelian Pavelescu

25 ianuarie 2016: „Legile electorale din Romania NU SUNT DEMOCRATICE. Create de PSD și PNL, moștenitoare ale FSN, acestea au impus și impun monopolul politic al unor grupuri de interese, cu rădăcini în regimul comunist, împotriva intereselor poporului. PNȚCD, singurul partid care nu-și are rădăcinile în FSN, protestează![…]” – Aurelian Pavelescu

9 mai 2016: „[…]PNȚCD nu numai că a rezistat, dar a și rămas singurul partid care nu a făcut niciodată alianță cu PSD după 1990! Marginalizat, izolat, atacat din toate părțile, lipsit de resurse atâta vreme, înzestrat însă cu tenacitatea convingerilor politice ale membrilor săi, PNȚCD a reușit să depună liste electorale în marea majoritate a județelor țării[…]” – Aurelian Pavelescu

23 iulie 2016: „Partidele care se pregătesc să ducă mai departe România, cu șanse la alegerile din toamnă, sunt aceleași de 26 de ani, și în linii mari, cu aceiași conducători: PSD (FSN), PNL (PDL, PD, FSN), ALDE (din PNL) și PMP (PD, PDL, UNPR). În toate țările care au traversat tranziția de la comunism lucrurile s-au mai schimbat, au apărut partide noi, idei noi, electori noi… Numai la noi, tot ei! Nu întâmplător. Pentru că România a fost ocupată, prin și de către ei, iar ocupația trebuie securizată pentru viitor și nu se poate face decât tot cu ei. Ei sunt garanții. Singurul partid care, prin vocație, putea să apere linia naționala, PNȚCD, s-a luptat să rămână în ființă ca partid, fiind decimat de structurile statului pus sub ocupație și de partidele care au participat. S-a dorit desființarea lui printr-o absorbție, ceea ce am refuzat, cu prețul izolării totale, ceea ce s-a și întâmplat[…]” – Aurelian Pavelescu

23 ianuarie 2017: „L-am urmărit cu atenție pe Liviu Dragnea în interviul din această seară la RTV. L-am urmărit și cu alte ocazii. Este, fără îndoială, un adversar redutabil. Liderii dreptei (așa-zișii) l-au desconsiderat și minimalizat permanent, cu aroganța tipică: „lasă, bă, comunistule…, baronule…, infractorule…, că știm noi”!!! „Că noi avem sânge-albastru, suntem de… dreapta…, noi suntem cu democrația, cu statul de drept… etc.!” Parcă acei lideri ai dreptei ar fi fost infailibili, doar ce spun ei este adevărul, ei sunt adevărul, pentru simplu motiv că sunt… ei! Ei, bine, Dragnea, fără urlete, fără insulte, încet-încet, cu o mare tenacitate, a reintrodus în PSD disciplina, a refăcut unitatea distrusă după Adrian Năstase și a câștigat detașat, la scoruri istorice, și alegerile locale, și alegerile parlamentare! Acum, la fel de tenace și calm, îi taie toate ieșirile lui Iohannis și este la un pas să trimită PNL-ul în istorie… Mare eroare! Din Arta Războiului a lui Sun Tzu, liderii dreptei nu au învățat nimic! A-ți subestima adversarul este fatal! Pierzi orice război![…]” – Aurelian Pavelescu

24 ianuarie 2017: „[…]PSD, decimat de DNA, a reușit să se repoziționeze și să se lățească, profitând de degringolada și orgoliile de pe dreapta. Rezultatul? Câștigarea la scoruri istorice a alegerilor locale și parlamentare. Când constat aceste lucruri astăzi, zic rinocerii de pe dreapta: Pavelescu e cu PSD-ul… Eu, care am încercat ani de zile să salvez dreapta de la distrugere! I-am avertizat pe toți! Aaaa, nu vreți sa dați socoteala? Pai, voi, peneliști și pedeliști ați făcut alianțe cu PSD-ul și ați guvernat cu ei, nu eu, nu PNȚCD! Noi, niciodată! Acum sunteți anti, acum sunteți fete mari? Maine dacă vă bagă Dragnea în seamă, hop în barca lui! Numai că nu are nevoie de voi, nu mai are nevoie de voi!” – Aurelian Pavelescu

7 februarie 2017: „Sunt unii care cred că și mie, și colegilor mei din PNȚCD, ne pot da lecții de Corneliu Coposu sau Ion Rațiu! Asemenea poziții nu le accept. Suntem singurul partid care nu a făcut niciodată alianță cu PSD din 1990 până în prezent. PNL, PDL, UDMR, PMP (vechiul PDL) cu toții au stat la guvernare cu PSD, când le-a convenit și când PSD i-a primit la masa guvernării! Nici astăzi! Pentru că PSD are a se curăța și cere iertare, pentru că este responsabil, în cea mai mare măsură, de drumul greșit pe care a luat-o România din 90 încoace, pentru multe alte motive: baroniade, corupție etc. etc[…]” – Aurelian Pavelescu

---

Aurelian Pavelescu despre Mihai Tudose: între “este de neimaginat cum asemenea personaje ajung premieri ai României” și “adevărul este că Tudose este un tip echilibrat și „normal”, dintr-o bucată” 🙂

26 iunie 2017: „Mihai Tudose, un activist trist: PSD va putea supraviețui tristeții acestuia? Este de neimaginat cum asemenea personaje ajung premieri ai României! Omul a făcut dreptul la o facultate privată, de 3 ani, facultate care pregătea secretari de primărie: cei cu asemenea diplome nu puteau intra nici în avocatura, nici în magistratură. Mai târziu, legea i-a asimilat și pe ei… Mai târziu, tot felul de masterate dubioase, diplome onorifice, mosmăieli prin cercuri urât mirositoare, a la Gabriel Oprea: brrrrrr!!! Cum să poarte imaginea României? Delir, delir, delir[…]” – Aurelian Pavelescu

28 iunie 2017: „Am urmărit conferința de presă cu Dragnea și Tudose. Până la urmă, cine știe, ar putea să fie Tudose un bun premier? Sunt atâtea exemple de oameni fără mari performanțe intelectuale și lipsite de față comercială, care au performat politic. Unii în mod neașteptat. Nu știu daca este potrivită trimiterea la piatra din capul unghiului. Cu o anumită modestie și realism, fără accente de vedetism și aroganță, Tudose ar putea fi un om al faptei. Nu sunt unul dintre cei care, dorind ca PSD-ul să plătească pentru ceea ce este responsabil – ca adversar politic -, să doresc și răul României dacă are premier pesedist. Sportiv este să-i dăm o șansă și lui Tudose. Vom urmări îndeaproape.” – Aurelian Pavelescu

9 august 2017: „[…] Adevărul este că Tudose este un tip echilibrat și „normal”, dintr-o bucată, cu experiență politica dar și economică. Este și un tip curajos: a vorbit fără niciun fel de inhibiție despre încetarea privilegiilor și tratamentelor preferențiale pentru multinaționale, inclusiv sistemul bancar, cu argumente, lucru pe care niciun alt prim-ministru nu l-a mai făcut până acum; a explicat în termeni politici simpli, pe înțeles, măsurile economice și fiscale, care n-au părut deloc apocaliptice, cum zic unii. Ar fi putut să fie actor, dacă ar fi avut ceva dicție, că are umor, dar, se pare că, deși flirtează cu vedetismul, nu-i place și revine repede cu picioarele pe pământ. Cred că epoca în care zisa dreaptă a polarizat și a încasat votul negativ, cu tema „jos PSD, că sunt comuniști, că sunt securiști” etc., s-a încheiat […]” – Aurelian Pavelescu

---

Aurelian Pavelescu despre propunerea unui agramat PSD pentru fotoliul de ministru (nu am găsit un punct de vedere față de propunerea celorlalți analfabeți PSD 🙂 )

28 ianuarie 2018: „PSD propune un agramat pentru fotoliul de Ministru al Educației! INACCEPTABIL! AFARĂ CU CRETINUL! Valentin Popa este rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și este propunerea PSD pentru funcția de Ministru al Educației! L-am văzut cu toții pe acest domn făcând zeci de greșeli gramaticale în tot felul de discursuri: dezacorduri flagrante în serie, foarte multe cuvinte la forme greșite gramatical („pamblică”?) – în mod grotesc -, formulări ilogice în limba română, care stârnesc hohote de râs! Pe scurt, Valentin Popa este un ANALFABET! Rar mi-a fost dat să întâlnesc o persoană care să vorbească atât de pocit, chiar dintre cei fără studii superioare sau medii: nici dintre cei care au opt clase! Pentru că limba română nu este o chestiune de învățat în școală, ci în familie și societate. Concluzia mea, prin urmare, este că acest Valentin Popa ESTE CRETIN! […]” – Aurelian Pavelescu

13 iunie 2018: „[…]În ultimele zile atacuri furibunde la adresa PNȚCD. Că ne-am aliat cu PSD, că se răsucește Coposu în mormânt! Cine spune asta? PNL! Toate unitățile militare de presă susținătoare – Realitatea TV, Digi24 și B1TV – urlete, gemete, chicoteli. Dintr-o dată, au devenit apărătorii lui Coposu, Maniu, Mihalache, ai principiilor și istoriei, ei, principalii lor detractori istorici. […]Înainte de a face ei USL-ul cu PSD, în 2011, am avut două discuții cu Crin Antonescu, Președintele PNL de atunci. I-am cerut să nu facă alianța cu socialiștii, ci să facem alianța partidelor istorice! A refuzat și a intrat cu capul în gard, cum i-am spus că se va întâmpla! Și acum voi, liberalii, îmi dați lecții de morală și politică? Din partea noastră s-a umplut paharul! Noi n-am făcut niciodată alianțe cu PSD![…]” – Aurelian Pavelescu

17 iunie 2018: „COLOANA A 5-A DIN PNȚCD, TRĂDĂTORII! Cei care s-au auto-proclamat „țărăniști autentici” sunt apărătorii statului paralel și produsul vechii Securități! Au avut misiunea de a distruge PNȚCD din interior: am salvat partidul! […] 4) În 2010, țărăniștii „autentici” conduși de Radu Sârbu (care se auto-intitula Președinte PNȚCD), au participat la Congresul PSD, cu Geoană Președinte, cerând PSD să facă alianță cu PNȚCD! Aceeași Coloana a 5-a a Securității din interiorul PNȚCD, „autenticii”! 5) Aceeași mișcare a Coloanei a 5-a a trădătorilor „autentici” în 2012! Când PNȚCD a hotărât să meargă singur la alegeri, țărăniștii „autentici” au sărit în barca PSD, sprijinind USL-ul, cu Victor Ciorbea vârf de lance, cerând țărăniștilor să voteze cu PSD și PNL, adică USL! Prin urmare, să voteze cu PSD! 6) Azi, când PNTCD se ridică împotriva statului paralel și a noului PNL – NOUA SECURITATE – susținătorul statului polițienesc, „țărăniștii autentici” mă acuză ca m-am dat cu PSD, deși n-am făcut nicio alianță și nicio negociere! Așa cum ei au făcut în 2010, 2012, în mod explicit, la lumina zilei! PNȚCD nu s-a luptat și nu se luptă numai cu PNL, PSD, PDL, ci, mai ales, cu Coloana a 5-a a vechii și noii Securități implantată în PNȚCD pentru controlul și distrugerea lui! Toți așa-zișii „țărăniști autentici”, o denumire fabricată în laboratoarele noii Securități, reprezintă Coloana a 5-a, implantată în PNȚCD încă din 1990 de către vechile structuri securiste, care au misiunea de a distruge PNȚCD! Oriunde veți vedea cuvintele „țărăniști autentici” veți ști că ei sunt mâna lungă a trădării, vechea și noua Securitate, care dorește desființarea PNȚCD!” – Aurelian Pavelescu

---

Pavelescu și oda pentru Dăncilă

22 decembrie 2018: „Puneți jos diplomele: Ludovic Orban și Klaus Iohannis sub Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea! Singura dată în istorie când stânga bate dreapta la studiile superioare! Ludovic Orban a lansat cel mai laș și mai mizerabil atac din politica românească de după 1990 și, probabil, de când există viață parlamentară, împotriva Vioricăi Dăncilă: ”tăntica incultă, analfabetă, dar din ce în ce mai tupeistă și obraznică, comite o crimă cu premeditare împotriva economiei…”. Așa a ajuns PNL? Voi face câteva referiri nu pentru a o apăra pe Viorica Dăncilă, în particular, ci discursul politic împotriva acestor derbedei proști care, cu sprijinul statului polițienesc, s-au cocoțat la vârful clasei politice și o compromit. Voi face referirile având ascendentul intelectual asupra acestui inept, care reprezintă, de fapt, o gașcă de interlopi care au confiscat PNL. Ce studii are Ludovic Orban? O Facultate de tehnologia mașinilor de la Brașov, ceea ce i-a permis să muncească pe la Târgu Secuiesc și, apoi, ca o mare onoare, la uzina Tractorul Brașov. Brașovul, pe timpul lui Ceaușescu, nici nu era considerat centru universitar, nivelul studiilor superioare de la Brașov fiind nu pentru ingineri reali, ci un fel de maiștri mecanici cu patalama. Comparativ, Viorica Dăncilă a terminat Institutul de Petrol și Gaze de la Ploiești, o Facultate cu recunoaștere internațională pe timpul comuniștilor, care pregătea specialiști în domeniu, atât români, cât și străini, pentru industria petrolului din întreaga lume: specialiștii români au primit recunoaștere în toata zona de extracție din Orientul Mijlociu, fiind cotați printre cei mai buni din lume. Așa că, dacă-i vom compara pe cei doi, Orban are studii cu mult sub Dăncilă. La fel, Klaus Iohannis a terminat Facultatea de fizică, la Cluj, față de Liviu Dragnea, care a făcut Politehnica București, ultimul fiind fără discuție, cu mult peste Iohannis cu privire la dificultatea studiilor superioare. Pornind de la acest criteriu, singurul obiectiv, Orban este ”analfabetul, tupeistul și obraznicul”, el pe sine se caracterizează. Iohannis, și el, este sub diploma Vioricăi Dăncilă, pentru cei care știu cum erau ierarhizate studiile înainte de 1989.” – Aurelian Pavelescu

---

Pe aceeași temă

• PNȚCD: regăsirea busolei care indică vestul
• Reconstrucția PNȚCD: între necesitate strategică și interes național
• Apel pentru renașterea creștin-democrației românești
• 11 Ianuarie 1990: PNȚCD își reia activitatea legal
• Corneliu COPOSU: Alternativa de guvernare creștin democrată
• Discursul lui Corneliu Coposu la primul congres al PNȚCD