Concurs de eseuri – ediția a VI-a

Marți, 23 martie, Fundația Corneliu Coposu a lansat a VI-a ediție a concursului anual de eseuri.

Fundația Corneliu Coposu, încă de la înființare, din anul 1996, și-a propus să sprijine și să organizeze o serie de acțiuni având ca scop educarea, pregătirea și perfecționarea cunoștințelor culturale, tehnice, științifice, politice, manageriale ale tineretului, promovarea valorilor și a principiilor creștin-democrate.

Fundația Corneliu Coposu a inițiat în urmă cu 6 ani un concurs de eseuri, în parteneriat cu Fundația Academia Civică și Fundația Hanns Seidel și având ca partener media Radio România Cultural.

În acest an, Fundația Corneliu Coposu onorează 100 de ani de la nașterea Majestății Sale, Regele Mihai I al României, propunând două subiecte la alegere:

  1. Proiectele de țară ale României: monarhie și/sau republică (1866 – 2021). Proiectul monarhic; proiectul republican – o cercetare comparată.
  2. Corneliu Coposu și regalitatea

Participanții la concursul de eseuri politice sunt invitați să analizeze și să compare proiectele de țară ale României moderne și/sau să examineze critic relația complexă pe care marele om de stat Corneliu Coposu a avut-o cu monarhii României. Vor fi apreciate eseurile care vor scoate în evidență semnificațiile integrale ale eforturilor, coerența și modul în care au fost puse în practică proiectele de țară. Organizatorii concursului îi încurajează pe participanți să pună în valoare lecțiile pe care le putem învăța din activitatea politicianului exemplar care a fost Corneliu Coposu.

Proiectele de țară sunt eforturi colective, naționale întreprinse în interes public, în interes național, în care sunt implicate forțele colective active și la care  anumite personalități au avut contribuții cruciale. Proiectele de țară urmăresc realizarea bunăstării individuale, generale, a libertății, egalității și demnității fiecărui individ, precum și asigurarea unui loc fruntaș al țării în concertul națiunilor.

Cercetările comparative trebuie să evite scoaterea din contextul istoric și să conștientizeze că o parte semnificativă dintre criteriile și standardele proiectelor de țară au apărut sau au fost reformulate la nivelul democrațiilor occidentale după cel de-al doilea război mondial; prin urmare, aplicarea lor retroactivă trebuie făcută inteligent și doar când este cazul.

Vor fi luate în considerare perioadele istorice ale formei de stat monarhice (de la Carol I la Mihai I).

Proiectul republican are două perioade distincte și începe cu regimul comunist, instalat cu forța de către Uniunea Sovietică, prin intermediul Armatei Roșii și a poliției politice sovietice, cu sprijinul colaboraționiștilor comuniști români, la care s-au adăugat oportuniștii; în mod ilegitim a fost înlăturată monarhia, fără consultarea populară, prin referendum sau pe alte căi. Toți cei care s-au împotrivit au fost supuși represiunii, crimelor, regimului penitenciar, ori în cel mai bun caz au emigrat. Restul populației, mai ales cei născuți în timpul comunismului sau aflați la o vârstă fragedă la instaurare, au fost forțați să accepte modelul impus, să se adapteze.

Revoluțiile din 1989 au oferit națiunilor forțate să accepte modelul sovietic posibilitatea de a se elibera și construi societăți libere. Au fost revoluții incomplete, care nu au readus regimul monarhic înlăturat cu forța, ilegal, ilegitim. A fost o continuitate între regimul republican comunist și cel postcomunist, dar și o ruptură fundamentală, legată de posibilitatea realizării unui nou proiect de țară, unul democratic, într-un context istoric și geopolitic favorabil. Consecințele modului în care a fost realizat noul proiect pot fi percepute și analizate de oricare cetățean. Alegerea în 1990 a lui Ion Iliescu cu 85% din voturi și continuitatea la putere sau ca influență a partidului înființat de el (FSN/FDSN/PDSR/PSD) au blocat, întârziat, iar uneori chiar au compromis proiectul de țară republican. Lupta forțelor democratice (Convenția Democratică; Alianța DA; coaliția executivă de după alegerile din 2020) împotriva partidului dominant și succesele obținute au salvat cel puțin parțial acest model.

Corneliu Coposu este cel mai valoros politician român din perioada postcomunistă. Martiriul său din timpul regimului totalitar comunist și energia pe care a avut-o pentru a readuce miraculos în viața politică postcomunistă, iar în ultimă instanță la guvernare, partidul cel mai puternic din perioada interbelică (Partidul Național Țărănesc, devenit Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat) i-au conferit o statură unică. Coposu nu avea îndoieli în legătură cu proiectul de țară, fiind un monarhist loial. Modul în care a gândit și acționat în contexte istorice și politice defavorabile, inclusiv în postcomunism, când a fost de la bun început Inamicul Public Nr. 1 pentru puterea fesenistă, trebuie mereu reanalizat pentru a învăța lecțiile benefice ale istoriei naționale.

Concursul se adresează elevilor, studenților, masteranzilor și doctoranzilor din sistemul de învățământ românesc, din Basarabia (Republica Moldova), din Bucovina (Ucraina) și din cel european.

Juriul va fi format din:

  • Ana Blandiana, scriitor, preşedinte al juriului
  • Doina Alexandru, jurnalist
  • Dan Pavel, profesor de ştiinţe politice
  • Ioana Boca, istoric
  • Tudor Călin Zarojanu, scriitor şi jurnalist

Premii acordate:

  • Premiul I – 3.000 RON
  • Premiul II – 1.200 RON
  • Premiul III – 800 RON

Termene limită şi etapele concursului

  • 23 martie 2021: lansarea concursului
  • 15 octombrie 2021: termenul limită pentru trimiterea eseurilor
  • 1 noiembrie 2021: juriul desemnat va anunţa câştigătorii
  • 11 noiembrie 2021: locul de desfășurare a premierii câștigătorilor va fi anunțat în timp util, în funcție de evoluția stării pandemice.

Criterii de eligibilitate

  • Vor fi luate în considerare numai lucrările care vor analiza și vor compara proiectele de țară ale României moderne, care vor examina critic relația complexă pe care Seniorul Coposu a avut-o cu monarhii României.
  • Vor fi luate în considerare numai lucrări originale, care nu au mai fost publicate sau prezentate în cadrul altor proiecte, conferinţe sau concursuri.
  • Vor fi luate în considerare numai lucrările cu autor unic, fiecare participant putând concura cu un singur eseu.
  • Nu vor fi luate în considerare lucrările bazate pe plagiat sau copy-paste.
  • Nu vor fi luate în considerare lucrările care nu au cel puțin 5 (cinci) cărți în bibliografie.
  • Nu vor fi luate în considerare lucrările care vor avea 25% citate din cărți.
  • Fundația Corneliu Coposu își rezervă dreptul de a verifica toate documentele justificative trimise de către candidați.
  • Toate lucrările trimise de către candidați aparțin Fundației Corneliu Coposu, orice publicare necesitând acordul Fundației.

Condiţii de redactare:

  • Eseurile vor fi redactate în limba română
  • Eseurile vor fi acceptate numai în format Word sau PDF
  • Eseurile trebuie să aibă intre 5 pagini (minimum) și 40 pagini (maximum)
  • Pentru textul folosit în compunerea eseului sugestia noastră ar fi Times New Roman 12
  • Pentru notele de subsol sugestia noastră ar fi Times New Roman 10

Bibliografie orientativă, selectivă:

  1. Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc (București: Curtea Veche, 2005);
  2. Sorin Liviu Damean, Carol I al României,1866-1881(București: Editura Paideia, 2000);
  3. Dennis Deletant, România sub regimul comunist, traducere de Delia Războiescu (București: Fundația Academia Civică, 2012);
  4. Dan Pavel, Iulia Huiu, <<Nu putem reuși decît împreună>>O istorie analitică a Convenției Democratice, 1989-2000, (Iași: Polirom, 2003); (pentru Frontul Salvării Naționale; Convenția Democratică; cu conflictul legitimităților în construirea proiectului de țară postcomunist)
  5. Dan Pavel, Democrația bine temperată. Studii instituționale (Iaşi: Polirom, 2010); (pentru multiplele dimensiuni ale proiectului de țară postcomunist)
  6. Keith Hitchins, Românii, 1774-1866, traducere de George Potra și Delia Războiescu (București: Humanitas, 2018) (pentru Unirea Principatelor, Alexandru Ioan Cuza);
  7. Keith Hitchins, România, 1866-1947, traducere de George Potra și Delia Războiescu (București: Humanitas, 2017) (pentru Carol I; Ferdinand I; Carol II; Mihai I) (pentru proiectul de țară monarhic);
  8. Mark Laszlo Herbert, Abdicarea regelui Mihai. Documente diplomatice inedite, Humanitas 2010
  9. Platon, Republica, Editura Antet Revolution 2010
  10. Ion Mamina, Monarhia constituționala în Romania, Editura Enciclopedică, 2000
  11. Valentin Hossu Longin, Monarhia românească, Editura Litera, 1994
  12. Ion Mamina, Regalitatea in Romania 1866-1947, Editura Compania, 2004 (volum colectiv), Monarhia românească, Editura Tesu, 2008
  13. Constituția României, Editura Monitorul Oficial, 2010
  14. Loredana Radu, Paul Dobrescu, Țară fără proiect. Dezvoltare inegala, subdezvoltare structurala, Editura Comunicare.ro, 2019
  15. Doina Alexandru, Coposu: Confesiuni, Editura Vremea, 2014
  16. Vartan Arachelian, Mărturisiri, Editura Fundația Academia Civică, 2014
  17. Tudor Călin Zarojanu, Cristian Fulger (editori), Seniorul Corneliu Coposu, Editura Humanitas, 2014
  18. Marin Pop, Corneliu Coposu sub lupa Securității, Editura Vremea, 2020
  19. Ivor Porter , Mihai I al României, Editura All, 2011
  20. Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Regele Mihai, ediția a treia, Editura Humanitas, 2004

Data limită de trimitere a eseului este 15 octombrie 2021. Eseurile vor fi trimise împreună cu adeverinţa de elev sau student vizată la zi (sau orice alt document care atestă statutul de elev, student, masterand, doctorand) la adresa de email fundatiacoposu@gmail.com. Emailul va conţine numele şi prenumele participantului, data naşterii, liceul, facultatea și universitatea la care este înscris, oraşul în care locuieşte participantul, numărul de telefonl la care poate fi contactat. Fiecărui autor i se va confirma primirea eseului.

Fiecărui autor i se va confirma primirea eseului.